despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

ar cam trebui… să înţelegem Bucureştiul

unora ne place, altora nu; unora ne pasă, altora nu – cam asta-i treaba cu Bucureştiul.

Zicem că îl ştim, îl cunoaştem, îl înţelegem – dar să fie oare aşa?

Nu cred.

Cei mai mulţi dintre noi refuză să cunoască părţi importante din Bucureşti. Cum poţi să susţii că ştii Bucureştiul dacă n-ai pus piciorul în viaţa ta prin Ferentexas? Cînd nu te-ai dus prin Giuleşti, 23 August, Baicului? Cînd n-ai dat roată oraşului pe Centură? Cînd n-ai urcat niciodată în tramvaiul 21? Cînd n-ai mai intrat în Gara de Nord de pe vremea cînd mergeai cu trenul în tabără?

Înţelegerea Bucureştiului nu presupune doar plimbarea cu deştul pe hartă. Nu-i de-ajuns nici să fi mers cu toate tramvaiele, troleibuzele şi autobuzele, pe toate traseele. Să cunoşti fiecare stradă din Centru şi fiecare bloc din cartierul tău. Să fi intrat în toate cîrciumile din drumurile tale. Să fi legat vorbă cu fel de fel de oameni de pe trotuar şi din magazine. Să fi citit studii, statistici, estimări despre Bucureşti.

Şi – atunci – de ce zic că încă nu e de-ajuns?

Fiindcă nu e.

Ne scapă lucruri!

Se face un an de cînd am scris articolul despre cartiere. Îmi pare rău că nu am văzut, de-atunci încoace, o preocupare pentru înţelegerea cartierelor, zonelor, obiceiurilor, preocupărilor de azi. Că, har-Domnului! – e mai uşor să afli cum se trăia la 1912 decît în 2012 – atîţia istorici, antropologi, sociologi şi alţi -ologi scriu doar despre vremurile frumoase şi apuse!

S-a-ntîmplat să am de-a face cu multe cartiere diferite de-a lungul vremii. M-au uimit diferenţele; m-au pus pe gînduri glumele din Tei care nu erau cunoscute în Berceni; înjurăturile din Ghencea care rupeau gura tîrgului în Titan; atmosfera din tramvaiul 16 care nu se potrivea cu cea din 32.

Permiteţi-mi un citat de la Mihai:

Ce ma amuza la comentariile “profesioniste” ale analistilor ce incearca sa dea de capat si sa caute motive revoltei din Bucuresti e faptul ca mai niciunul dintre ei nu se bazeaza pe nimic concret: cifre, grafice, nici macar pe previziunile mamei Omida.

Stiu ca blogul asta nu e citit de prea multa lume :), dar scriu postul asta pentru un viitor ipotetic cand vreun student al istoriei recente a Romaniei va avea ca tema de seminar “gasiti cauzele iesirii in strada a tinerilor din cartierele Bucurestiului in ianuarie 2012”. Stiu ca imaginile de mai jos nu reprezinta in sine niste cauze, dar poate ajuta un pic mai mult la clarificarea lucrurilor.

Ce e cu aceste imagini? Ele sunt heatmaps, prezentand intr-o forma mai usor de digerat vizual urmatoarele: locatia caselor de amanet din Bucuresti, locatia agentiilor loto, a caselor de pariuri si a cazinourilor, locatia business-urilor catalogate cu 4 si 5 stele pe scara preturilor (pe o scara de la 1 la 5). Toate datele sunt luate de pa Urbo.ro.

Unde sînteţi, dragii mei -ologi? Ajutaţi-ne. Vrem să înţelegem. Să ştim. Să vedem mai bine ce se petrece în jurul nostru.

12 comments to ar cam trebui… să înţelegem Bucureştiul

  • Nu este timp pentru cunoasterea integrala a orasului.
    Mai trebuie sa castigam si o paine, nu doar sa punem piciorul peste tot.
    Nu toti oamenii sunt interesati sa cunoasca in detaliu orasul, se multumesc la niste zone delimitate de ei si atat.

    Din nou pierzi din vedere faptul ca scriitorii despre Bucuresti se adreseaza unei nise, asa ca mai usor cu revolta 🙂

  • hm

    păi ştiu că nu e timp, da’ a cam trecut şi timpul să vorbească toată lumea de acelaşi şi acelaşi lucru.
    Şi nişa aia, nu se cam umple?
    Gata! A scris toată lumea de Piaţa Unirii, de Calea Victoriei, de Magheru; hai să-i văd că pun piciorul şi-n Berceni, şi-n Baltă, şi-n Crîngaşi

  • Hai ca din Crangasi – Giulesti am mai pus eu cateva poze din cand in cand :))

  • Dan

    Bucurestiul cu 2 viteze e o realitate prezenta de la fondarea orasului. In secolele trecute granita era cea naturala, a Dambovitei – nordul era al orasului “normal” iar sudul era “mahalaua calicilor”. Cu extinderea orasului zonele sarace au fost impinse tot mai departe spre periferie. Nu cred ca alte orase mari din Europa au avut o istorie mult diferita; peste tot exista ghetouri, “slums”, zone rau famate, zone cu cazinouri sau cu alba-neagra pe strada – dar poate ca locuitorii de acolo s-au obisnuit cu situatia? Eu as merge mai degraba pe filiera sociologica (keyword: “anomie”, e si pe wikipedia) pentru explicatii.

  • câte bloguri vorbesc despre Bucureştiul de azi?

  • hm

    bucurestiul sfarsitului de ani 80, bucurestiul anilor 90 ne de-a dreptul necunoscut.
    Si despre Bucurestiul de azi… eu, de exemplu, bat campii. La asta ma pricep, recunosc!

    in afara de tine nu am vazut pe nimeni care sa se duca IN CARTIER si sa se gandeasca la ceva care sa se potriveasca locului.

  • Freesys

    Eu zic că nu ințelegem Bucureștiul HM, nu ințelegem că Bucureștiul înseamnă viitor, nu ințelegem că viitorul orașului îl reprezintă generația tânără, tinerele familii. Ce s-a făcut din 1989 până acum pentru segmentul acesta al popululației? (mă refer strict în privința spațiului locativ) Nimic, niște programe ANL pură bataie de joc.
    Stiu că nu este în exclusivitate competenta primariei în acest sens dar nici n-am văzut vreun program serios în tot timpul asta, nici măcăr ca promisiune electorala cu toate că legi in acest sens există N-am văzut niciun blogger (salvator sau anti-salvator al orașului) care sa propună un cartier pentru tineret, am vazut în schimb bocete după cine știe ce clădiri, proiecte de reconstruire ale unor monumente dispărute, proteste anti-turnuri etc…
    Am fost in februarie două săptămâni in Phoenix AZ , acolo in ultimii ani, chiar și după declanșarea crizei financiare se derulează un program similar programului prima casă de la noi, dar într-un format funcțional din toate punctele de vedere. Pe scurt, primaria oferă terenul gratuit în cadrul unui nou cartier cu toate utilitațile (drum asfaltat, curent, gaze, apă , canalizare, retele de cablu, internet și telefonie) și facilitățiile necesare (grădinițe,școli,baze sportive, puncte sanitare, etc). Departamentul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană garantează împrumutul pentru achiziționarea locuințelor și supervizează derularea lucrărilor de execuție alea acestora fiind direct parte implicată.
    Prețul la cheie al unei locuinte de 150mp locuibili si 350mp curte liberă pleacă de undeva de la 40 000 de dolari !!!!
    Într-o relație Primarie-Guvern perfectă un asemenea program la noi ar duce la o dezvoltare incredibilă a orașului, mai ceva ca în perioada anilor70-80, ar aparea multe cartiere noi și s-ar descongestiona alte cartiere deja sufocate (mă refer strict la construcția de apartamente).
    Cu un asemenea program se vine la primarie nu cu dărâmarea casei poporului… sau poate că am devenit eu prea de stanga ?!

  • florin

    Am spus-o mai de mult,mergem inainte cu spatele,mereu cu privirea spre epoci ce astazi,daca ar fi ramas asa,ar fi fost niste obstacole de netrecut in dezvoltarea acestui oras.Freesys are dreptate,in orasul asta nu s-a mai construit de mult pentru locuitorii lui.S-a construit pt. firme,corporatii,transnationale,s-a construit de dragul de a construi si s-a construit mult pentru SPAGA.Iata,doar dincoace de Podul Constanta intre doua statii de tramvai sunt4 blocuri mari si se mai construieste unul.Gradul de ocupare?Redus spre deloc!Iar ANLul,sa fim seriosi.Eu unul cand aud aceste 3 litere imi zboara gandul la CARITASul lui(cica)Stoica sau FNIul lui Vantu!

  • Sa stii ca exista proiecte ale unor ong-uri, proiecte realiyate in cartiere…din pacate nu sunt foarte multe si nu sunt promovate, dar ele exista…eu nu fac mare lucru, altii chiar au actiuni concrete si practice…http://din-inima-cartierului-meu.blogspot.com/2011/07/aleea-livezilor-are-unde-sa-se-joace.html unul dintre proiecte

  • hm

    asta e bine
    se mişcă ţara!

  • Freesys

    @HM ăla e exemplu clasic de așa nu, unul dintre cele mai corupte ministere post-decembriste ! În reportaj nu se spune nimic despre dedicația cu care s-au dat apartamentele / vilele și cum programul a fost făcut public când gradul de contractare era de peste 90%.

Leave a Reply to popescu Cancel reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>