Pe forumul pasionaților de trenuri „Trenuletz” o poveste ce-ți merge la suflet despre uitata stație de cale ferată Tuzla-Far.
Jos pălăria!
![]() despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul ![]() |
o poveste despre stația Tuzla-FarPe forumul pasionaților de trenuri „Trenuletz” o poveste ce-ți merge la suflet despre uitata stație de cale ferată Tuzla-Far. Jos pălăria! 2 comments to o poveste despre stația Tuzla-FarLeave a Reply |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() articolele noastre sînt preluate și de: ![]() ![]() |
Copyright © 2005 - 2025 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
Cum ziceau și oamenii de pe forum, de ce or fi construit-o? Poate și atunci, ca și acum, au avut niște bani de spălat sau cheltuit aiurea pentru parandărături?
Nu trebuie să judecăm ceea ce făcea CFR-ul acum 80 de ani prin prisma situației din zilele noastre. În 1938 căile ferate asigurau 96% din transporturile românești. Asta înseamnă că era nevoie de mult personal, de numeroase clădiri tehnice care să asigure această activitate. De la începuturi CFR-ul a avut programe unitare, la scară națională, pentru dezvoltarea clădirilor tehnice. Un aspect excepțional, zic eu, este că arhitecților li s-a cerut ca să se inspire din specificul local în proiectare. Eminentul arhitect Jean Monda descrie foarte plastic acest program într-una din cărțile lui, și exemplifică avatarurile prin care un canton de cale ferată trece de-a lungul unui drum de la Predeal la Mangalia. CFR-ul era cea mai mare afacere din România, ceea ce explică acest mic proiect de prestigiu. Desigur, mai întâi automatizarea, apoi scăderea traficului au dus la abandonarea, apoi distrugerea unui patrimoniu arhitectural irecuperabil.