scris de Ando
Am intrat în posesia a două scan-uri de ziar (Scânteia) unul din iunie 1971, celălalt din 1974; ambele cu programul filmelor din Bucureşti.
Fără pretenţia de a descoperi apa caldă, mi s-a părut interesantă involuţia numărului de cinematografe – făcând comparaţia cu o listă similară din zilele noastre – aşa cum apare în publicaţia “24-FUN”. Practic, (fără Cinemateca Union) mai funcţionează 8 săli de cinema din vechile liste (Patria, Scala, Studio, Cinema PRO/fost Luceafărul, Gloria, Glendale/fost Cotroceni, Europa/fost Mioriţa, Corso/fost Victoria). Nu punem la socoteală Sala Palatului. De remarcat, totodată, din vechile programe, numărul mare de grădini la care se adăugau locaţii special amenajate pentru proiecţiile din serile de vară: stadioanele Republicii şi Dinamo, Arenele Romane din parcul Carol, teatrul de vară din Parcul Herăstrau iar, mai târziu, gradina-cinema Parc Hotel. E adevărat, câteva cinematografe dispăruseră încă înainte de 1989, ca efect al demolărilor şi sistematizărilor: Rahova, Bucegi, Progresul, Moşilor,Tomis. Însă grosul listei s-a “topit”, treptat, în perioada post-revoluţie. La fel de adevărat e că, dupa 1989, au apărut cinematografele mall-urilor cu alte posibilităţi tehnice de sunet şi imagine, care oferă alte condiţii de vizionare.
Ceea ce vreau să spun este că – de fapt – am fost martori şi participanţi la o spectaculoasă evoluţie a tehnologiei: televiziunea, casetele video, DVD-urile, internetul, toate acestea au contribuit rapid şi nemilos la scăderea numărului de spectatori de film. În plus, preţul biletului la cinema a crescut mult contribuind şi el ca element esenţial la depopularea sălilor de cinema.
Citeam, chiar zilele trecute, pe un anunţ de la casa unui cinematograf, că proiecţia filmului nu începe decât cu minimum 2 (doi) spectatori plătitori în sală !
Aşadar, deşi am multe amintiri şi nu pot să nu fiu şi puţin nostalgic când vorbesc despre cinematografele şi filmele timpurilor mele, trebuie să recunosc că – încă odată- viaţa a bătut filmul !
… în ce priveşte soarta fostelor săli de cinema…eeei, ăsta e alt film, din păcate, cu multe accente “horror”…
o interesantă listă cu cinematografele Bucureştiului din anii 1924-1925 a fost publicată de armyuser aici.
————-
scris de HM
- în ’71, la “Dacia” încă se mai dădeau filme în continuare – asta însemna că filmul rula toată ziua, fără mari pauze, şi că puteai intra la el cînd voiai şi puteai sta la el pînă te plictiseai.
- cinematograful Capitol de pe Bulevard se închisese încă de prin anii ’80; clădirea era şubredă.
- La “Luceafărul” s-au dat, prin 80-şi-ceva, cîteva filme 3D; nu le-am văzut şi nu ştiu cum erau. Şi nici nu mai ştiu cum le zicea pe-atuncea, dar să ştiţi că au fost!
Un 3D rusesc vazui si eu la inceputul anilor ’80. Iti dadeau o pereche de ochelari la intrarea in sala. Dar nu era(u) lung-metraje artistice. Mai degraba era un soi de documentar experimental. Dar spectaculor, desigur, pentru niste copii de 10 ani.
Pentru cei mai tineri,cele doua liste sunt adevarate documente.Ele fac praf minciunile despre izolarea culturala din anii de dinainte de ’89.Din lista lipseste(sau poate nu am vazut eu)cinema “Infratirea” iar proiectii se mai organizau si la teatrul de vara din parcul “Balcescu” actual Bazilescu.Parafrazand titlul unei melodii “Internet kill the cinema theaters”!
In ultimii ani ai regimului era insa o aventura sa vezi un film bun la cinema in conditiile in care majoritatea proiectiilor erau tampenii reciclate din tari prietene gen China sau Coreea de Nord. Atunci au facut cariera ca bisnitari de bilete la cinema fratii Becali si alti imbogatiti ai tranzitiei…
şi încă o chestie de care am uitat.
pe atuncea, programul cinematografelor nu se schimba vinerea, ci luni dimineaţa.
Era o mare mîndrie pentru noi să chiulim şi să vedem primii, lunea de la ora 9, filmul de la Patria…
@florin: este, este si “Infratirea intre popoare”. Aveam o matusa pe str.Surorilor care lega Chitilei de Bucurestii Noi.
Stateam la ea cate o saptamana, in fiecare vara, pentru ca avea curte.
Asa ca la “Infratirea…” am vazut “7 mirese pentru 7 frati” 🙂
Tot la capitolul “amintiri” de pe bd.Elisabeta unde era cel mai mare grup de cinematografe :
– cinemtograful LUMINA avea plafon “descoperit” care se deschidea seara, la ultima proiectie;
– cinema BUCURESTI era singura sala cu 2 etaje de balcoane;
– cinema TIMPURI NOI era specializat pe documentare, desene animate si avea program “in continuare” ;
Asta cu numarul de platitori se purta si pe vremuri.
Cand eram student (acum vreo 14-15 ani) am fost cu doi prieteni la cinema Flamura (pe sos Giurgiului, la Toporasi).
Numarul minim era de 5 persoane dar regula era mai ciudata, conta numarul de persoane din sala nu numarul de platitori.
In sala erau deja doua persoane, doi dintr noi am ajuns mai devreme si am luat 3 bilete apoi am iesit sa fumam in asteptarea celui de-al treilea.
Intre timp ni s-a alaturat si masinistul asa ca stateam toti afara asteptandu-l pe intarziat. 🙂
Care intr-un final a aparut alergand. Moment in care masinistul a facut ochii mari si a intrebat: “asta e prietenul vostru?” Am raspuns afirmativ, masinistul a zambit larg si a declarat satisfacut: “atunci putem sa incepem”. :)))
OMG, ce amintiri!!! Multumesc pentru postarea asta.
La “Doina” erau filme (animatie si artistice) pentru copii. La Sura Mare era un cinema cam pe unde-i acum mall-ul. Nu mai retin cum se numea.
@Dragos B : cinema “Progresul” …Da, acolo era şi un ”pâlc”de case care au fost demolate pentru a se construi unul din ”circurile foamei”, actualmente City Mall
Cred că prin 85-86 s-a demolat Progresu…
Dupa revolutie, inca am prins si eu faza asta cu numarul de spectatori minim. Nu mai stiu la ce film am fost cu bunicul meu la Flamura, si era un minim de 10 spectatori. Stiu ca vroiam mult sa vad filmul (cred ca era ceva cu Arnold), si numaram oamenii din holul cinematografului sa se faca zece. Intr-un final parca s-au facut 12-13 si ne-a dat drumul inauntru. Pe vremea aia, nu ne dadea voie in sala, decit daca avea sa dea drumul si la film.
Cel mai mult imi pare rau de Cinema Favorit (evident, ca e ala de linga mine). Unde am vazut nu stiu cite filme cu Arnold, unde am vazut prima oara cum arata o sala plina: se dadea Mississippi Burning, in 1990 si am fost cu mama, tata, bunica si strabunica. Am stat in picioare linga perete. La un moment dat, cind ardea ceva pe ecran, s-au vazut doua scaune libere si s-au asezat strabunica si bunica-mea, dar noi am vazut filmul de pe scari. Pina si balconul era plin in seara aia!!!
Tot acolo am vazut si primul James Bond la cinema (1996, Goldeneye). Tot acolo am chiulit de la scoala in fiecare Marti, timp de trei saptamini ca sa vad versiunile noi de Star Wars in 1997.
Prieteni, fals! Cinematograful a fost ucis de sărăcie în România! Peste tot, începând cu SUA şi terminând cu ce ţări vreţi voi, numărul spectatorilor în cinematografe creşte! Pentru că oamenii vor să socializeze, să iasă din casă! Şi mie mi-e dor de un film la grădină! Dar unde? Când eram copil, la Piteşti, vedeam filmele la grădină cocoţat în pom! Şi eram fericit! Evident, cânta Elvis! Sau împuşca Clint Eastwood, pentru un pumn de dolari!
Alte gradini functionale: gradina ‘doina’ langa cinematograful cu acelasi nume,vis a vis de Banca Nationala sediul nou ,pe strada Doamnei,gradina cinema Capitol,pe strada Constantin Mille,gradina ‘Gloria’ din Titan,mai rulau filme si la Muzeul Colectiilor de Arta pe Calea Victoriei,vis a vis de Ministerul Industriilor,la sediul ARCUB pe strada Batistei,pe vremuri ARLUS (Asociatia de prietenie Romano-Sovietica),Sala Mare a Palatului si sala mica,Sala Polivalenta din parcul Tineretului (in vacante erau 4 filme diferite pe zi,cate 2 de la ora 13 si de la ora 18).Deci fata de numarul de cinematografe mai erau locatii unde se difuzau filme,multe din ele foarte bune.Ce vremuri…
si la Dalles am mai prins filme… asa, mai de copii.
La ‘Arlus’ intrarea era (prin 85…87) cu un fel de abonament… si filme mai de Cinemateca.
Mai era gradina de vara ‘Modern’ ,vis-a-vis de intrarea in parcul Carol,unde s-a construit balciul ala de cladire,gradina de vara ‘Gloria’,in Balta Alba,langa strand.Cinema Ferentari,din seria cinematografelor de cartier gen ‘Lira’,unde cred ca se matura pe jos o data pe saptamana,fiind stratul de coji de seminte folosit ca antifonare.Plus ca rolele cu filme ajungeau varza si erau 5-6 ruperi intr-o singura vizionare,cu pauze de publicitate,gen:i-a susanu,bomboana agricola,bostanu,etc.Numai vorbesc de cinema Rahova unde nu erau siruri de banci,ci scaune,cu care te mutai iarna pe langa soba iar vara spre iesire,pentru aer conditionat.Cinema Progresul era intr-adevar pe locul OMV-ului de la Sura Mare,unde pe coltul din fata cimitirului Bellu era un atelier de monumente funerare,cu o curte maricica si plina de praf si cruci.Si Arenele Romane,care au fost enumerate mai sus,unde se dadeau in special filme indiene la care asistau in buna masura indienii nostrii,grupati pe cartiere,nu se amestecau.Iar sambata inainte de film se dadea o asa zisa discoteca,unde nu prestau decat apasii,gatiti pruna,si ei si ele,de radeai pana lesinai vazandu-i.
Doamne, am uitat! Ce se mai rupeau rolele alea!
@Cata:”stratul de coji de seminţe folosit ca antifonare”…superb, fraza zilei :-))) Aşa e şi cu Rahova,(care s-a numit şi Coşbuc) dar care avea o grădină frumoasa.Eu am prins ăi actualul Palat Bragadiru pe post de cinematograf (Nicolae Bălcescu).Acolo, la grădină, am văzut “Lanţul” cu Tony Curtis şi Sidney Poitier.
Grădina Modern de care ai amintit a fost alocata cinemtografului
de la “rond” mai târziu ; de fapt, ea era gradina cinematografului
“Libertăţii” care era alături, în piaţa din faţa parcului Carol,
şi a cărei sală fusese dezafectata ( si acum este vizibilă intrarea sălii şi panoul frontal pe care se puneau afişele filmelor )…
sala de cinema de la parcul Carol era un soi de magazie-depozit mizeră pînă acum cîţiva ani.
hm: asa e, dar sa stii ca sala a fost dezafectata dinainte de ’89…ramasese functionala doar gradina arondata cinematografului “Modern” din apropiere.
Iar “Modern”-ul a fost construit intr-o perioada relativ prospera pentru cultura :
Din nou la armyuser gasim detalii interesante:
http://armyuser.blogspot.com/2011/03/cinemascop.html
aşa e, eu nu am prins sala aia funcţională nici prin 86-87.
În perioada aia cînd s-a construit Modernul s-au construit toate celelalte mari din cartiere… Floreasca, Gloria, Favorit, Flamura, Excelsior, Melodia…
Ultimul cinematograf construit cred că a fost Culturalul, din Berceni – de pe Metalurgiei, azi Obregia.
Cred ca acolo am vazut la 4-5 ani, prin ’74 – ’75, “Veronica”. Am ceva amintiri amestecate cu intrarea la film, cinematograful, afise si… Monumentul Eroilor.
@Constantin Gheorghe Trist dar adevarat. 🙁
“… Silent golden movies, talkies, technicolour, long ago
My younger ways stand clearer, clearer than
my footprints
Stardom greats I’ve followed closely
Closer than the nearest heartbeat
Longer that expected-ther were great-
Oh love oh love just to see them
Acting on the silver screen, oh my
Clark Gable, Fairbanks, Maureen O’Sullivan
Fantasy would fill my life and I
Love fantasy so much …”
Jon & Vangelis – The Friends of Mr. Cairo (Uncut)
http://www.dailymotion.com/video/x6pl6b_jon-vangelis-the-friends-of-mr-cair_music
Prin ’85-’86,prietena mea de atunci,ma tot batea la cap sa mergem la film.Asa ca am luat-o de manuta si am dus-o la Scala si am vazut “Razboiul lui Murphy” cu Peter O’Toole(sau Petre O’Scula);eu eram extaziat,ea in pragul depresiei.Peste cateva zile,m-a dus ea la film,la Patria si am vazut”Fata fara zestre”,film de dragoste sovietic(la acea vreme)regizat de marele Serghei Mihalkov);ea absorbita total,eu in bloc-start gata sa o iau la goana!Parca a fost acum o mie de ani!!!
Asta nu e nimic .. va trimit pe e-mail programul cinematografelor din Bucuresti 26 septembrie 1948 … “Balada Siberiei” era la putere atunci 🙂 🙂
Poate vă place şi asta, apropo de filmele văzute de noi: http://youtu.be/wmmKcQ5ZsUk
Chiar dacă subiectul s-a “răcit”, mă simt dator să adaug
această informaţie de ultimaă oră :
http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/130486/cinema-city-24-de-cinematografe-doua-tara-sali-polonia.html
Dragos B …cinematograful de la Sura Mare, s-a numit Alianta, apoi George Bacovia si in final Progresul.
Mulţumesc!