… pe bune, cînd văd aşa ceva chiar îmi vine să plîng. Sînt cele mai triste poze pentru cineva care iubeşte maşinile, autobuzele, transportul public…
Pozele apar pe forumul Tramclub; mai multe, pe linkurile de mai jos.
un DAC articulat:
un Roman 112:
un Ikarus iugoslav – IK 4:
… am mers, măi oameni buni, cu autobuzele astea; înţelegeţi? Am mers cu ele!
Doamne! Ce păcat.
(istoria ilustrată a mijloacelor de transport contemporane, aici)
Adevărul este că ne ataşăm -poate prea mult-de anumite obiecte…şi eu am avut un sentiment ciudat, de vinovăţie, când am predat Dacia la REMAT.
Asta e, viaţa merge înainte.
Amintiri,amintiri…Oare RATB,fost ITB,fost STB,o avea si el un muzeu,un loc acolo unde sa-si prezinte istoria?Sau daca vedem asa ceva pe viu si in marime naturala ne contaminam de comunism?Si cand te gandesti ca sunt localitati in tara asta care se leaga de civilizatie cu caruta trasa de magarusi.Daca vreti sa vedeti ceva si mai si,intrati pe http://www.airliners.net si dati cautare pt.IAR-93.
Si-ti vine sa plangi si mai tare cand vezi cum altii, din alte tari/cluburi/asociatii, pastreaza cate un exemplar sa se mai plimbe cu el… Uf! 🙁
Ăsta e “muzeul”…
maidanul ăsta.
Nu plange, bloguieste inainte …
IK4-ul ăla era să ajungă la cele veşnice… Până în 2006 a fost 100% complet (nu ştiu dacă nu cumva se mai plimba fostul lui şofer prin autobază cu el) în Autobaza Nordului. În 2006, când a început campania masivă de casări (ce s-a încheiat anul ăsta şi a dus la casarea a peste 1100 de autobuze, peste 60 de troleibuze şi peste 70 de tramvaie + alte câteva zeci de camioane de intervenţie) s-a dat dispoziţie să se facă loc prin garaje… evident, fiecare şef şi-a făcut lista de casări, unii după defecte, alţii după nr. de km, alţii după cum au avut chef (de ex. Titan şi Alexandria) şi dă-i şi bagă mare. În 2006 autobuzul arăta aşa: http://transportbucuresti.trei.ro/autobuze/Ik4-a.htm
Ei, prin 2007, când i-a venit scadenţa, şi-au adus aminte ce e cu el, aşa că în mare grabă l-au completat (se observă trapele luate de pe un IK4 de intervenţie – că sunt de altă culoare, bara de protecţie la fel, scaunul şoferului şi barele din salon luate de pe ceva Dac, corpurile de iluminat dinăuntru de pe Ikarus, scaunele iar luate de pe vreun Dac).
P.S.: Nu ştiu ce poze sunt pe Tramclub, eu am făcut şi poze de interior prin geam şi le voi publica (cândva… nu se ştie când) la mine pe site.
A… şi, tot legal de Ik4: vă mai aduceţi aminte Dac-urile cu uşile alea cu geam mai mic, făcute din aluminiu, uşi ce au echipat câteva din loturile produse înainte de 1987? Ei, uşile alea erau copiate după cele de Ik4, inclusiv acţionarea lor, făcută cu cilindrii montaţi pe podea, nu deasupra (multe s-au modificat ulterior): http://www.transport-in-comun.ro/tulcea/Autobuze/dac112udm/TL-02-HIO-Dep-001.jpg şi http://www.transport-in-comun.ro/tulcea/Autobuze/dac112udm/TL-02-HIO-Dep-011.jpg De fapt, toate Romanurile 112 + Dac-urile (de toate felurile, autobuze & troleibuze) produse până în 1987 au avut doar uşi de aluminiu. În 1987, pe motive de ,,faceţi economie tovarăşi” s-a coborât tavanul vehiculelor, iar în 1988 (aprox) s-a trecut la uşile din tablă de proastă calitate (şi semnalizatoarele dreptunghiulare arhi-cunoscute; până atunci în faţă erau semnalizatoare pe colţuri, iar în spate ansamblul stop+semnalizator+lampă de marşarier era dintr-o singură bucată, cu cele 4 becuri), uşi folosite de Rocar până şi-a dat obştescul sfârşit.
Dealtfel, după licenţa pentru Roman 112, nu s-a mai achiziţionat nimic până după 1989, chiar dacă Dac-urile au copiat multe elemente de la alte mărci (articulaţia de la Ikarus, uşile de la IK4, cutiile automate de la Skoda).
Şi pentru că tot am vorbit de uşi, la Dacul (mă rog, ce a mai rămas din el) din Autobaza Alexandria se observă ambele tipuri de uşi de Al (că au fost 2) folosite. Uitaţi-vă la uşa 2: jumătatea dinspre şofer e cea ,,inventată” de Autobuzul, jumătatea dinspre burduf e cea copiată după Ik4. Dealtfel, autobuzul are cilindrii uşilor pe podea.
La Roman 112, uşa 2 are o jumătate luată de la un troleibuz (la răzuire s-a găsit vopsea albastră, cum doar troleele au fost vopsite). Romanul e destul de complet (tablă, şasiu, podea, interior, motor, cutie), s-ar putea reface. Cu Dac-ul e cam greu, că stă, practic, cu şasiul pe pământ.
@Dr2005 : jos palaria!
Jos pălăria, aşa e!
Şi îmi aduc aminte de mai toate detaliile astea. Nu mi se păreau importante atunci, fireşte.
Să am bani, aş renunţa la două Ferrari ca să recondiţionez un autobuz dintr-ăsta.
Astea erau sculele pe care faceam sporturi extreme prin anii ’80:statul pe scara intr-un picior,incercarea de a cobora la statia care trebuia,si altele asemenea.Ei si? Eram tanar,d’aia nu mai puteam eu!La un moment dat am coborat cu un grup de calatori tinand strans bara de sustinere in maini.Si din cate am inteles nu am fost singurii!
culmea e că nouă tare ne plăcea pe scară… da’ ce minte aveam pe-atunci.
Da…cu vantul in plete si tigara in gura!