despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul 
|
Din fugă (118): e o nouă modă la… burlane?scris de Ando Probabil că da. Altfel nu se explică situaţiile de acest gen, întâlnite în diverse zone ale oraşului.
Eu ştiam că burlanele trebuie să se termine la nivelul trotuarului, dar asta e, probabil, o regulă veche, cumva… urechistă şi, ca să fiu sincer, pentru că sunt cam „praf” cu ultimele reglementări în materie de evacuare a apei din precipitaţii, îmi cer, anticipat, scuze. 9 comments to Din fugă (118): e o nouă modă la… burlane?Leave a Reply to Adrian Cancel reply |
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2024 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
Când a apărut prima casă cu balcon pe Calea Victoriei, unele dintre reglementări se refereau la: „balconul să fie la 2 stânjeni înălțime de la nivelul uliței, să aibe jgheaburi la streașină și burlane, ca apa să se scurgă fără a supăra pe trecători” (1 stânjen aprox. 2 m). Astăzi firește, fiind mult mai evoluați ca și societate, dacă dorim să fim udați cu dușul ca și câștigătorii de la raliuri cu șampanie, trebuie doar să trecem pe lângă astfel de case. De mult administrația unui oraș ca Bucureștiul nu mai este interesată cu adevărat de locuitorii săi.
Ce rost mai are să mergem la munte pentru priveliști pitorești, când avem cascadele noastre lângă noi?
mergem la munte pentru că în București n-avem urși
Casa construită de părinţii mei în Vitan avea jgheburi şi burlane din tablă zincată. La 20-30 cm. de pământ fiecare burlan trecea într-un tub de fontă prin care deversa direct în canalizare. Erau şi altele aidoma. Multe!
S-a ajuns in situatia asta pentru ca burlanele la nivelul solului sint intii faultate de diversi “caratisti” de ocazie, apoi furate cu totul.
Poate vreti sa revedeti 🙂
http://a-craciunescu.blogspot.com/2010/04/cum-se-facea-si-cum-se-face.html
@Adrian: Dacă știam de el, nu mă mai apucam de subiect! Deh, vorba aia:”meserie,te halesc!”.
@Ando: unele lucruri nu pot fi decat recurente si cu sedimentare de informatii pana devin o problema suficient de vizibila incat sa apara si o presiune pentru a fi rezolvata. E bine ca le aratati, ca astea din articolele voastre sunt chiar monstruoase si faca sa se nasca intrebari: ce dracu fac astia de la disciplina in constructii, ce dracu fac aia de la ISC, ce dracu fac consilierii locali?
@Ando,
Excelent!
Pina la discutii, felicitari ptspiristul de observatie si pentru documentarea foto!
Daca erau doar doua cazur, ziceam ca sunt exceptii, aberatii, dar ai SASE exemple de cladiri complet diferite cu aclasi simptom! Este dci un FENOMEN o moda noua …
@C.D. Mocanu
Super!
Nu, la casa dn Labirnt avem doar burlane din tablă zincată “normale”, iar in piatara de pavaj exista un mic canal ce dirija apa de ploaie spre … pamantul din curte!
Faza cu tub de fontă pentru protectie si “direct în canalizare” ar fi fost foarte utila …
“ca apa să se scurgă fără a supăra pe trecători”
Din 1987 cand s-a constuit blocul si pina in 1992 cand am inchis balconul, balcoanele deschise aveau o teava de evacuare a apei pluviale (sau a zoaielor, a spalai balconul!)
Cu gradina blocului are or 1-2 latime mai ales de la etajele superioare parabola apei evacuate ajungea in apul trcatorilor!
Iar la Vitan macar exista zona vere de 1-3 m linga bloc, dar pa Calea Mosilor, de exeplu, blocurile “rasar” direct din trotuar!
Unde se scurgea apa evacuata?