despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Visul unei nopți de vară, în Bucureștiul anului 1938

scris de Mini-Economicus

Dorm adânc, după ce am ingurgitat ceva antidepresive, al căror efect nu mă lasă fără satisfacție….

Așadar, este momentul în care endorfinele și encefalinele își fac de cap, iar eu… plonjez direct și profund pe Splaiul Independenței 99-101, în fața porții unui imobil ce mi-a fost tare drag – „Institutul Victor Babeș”

Este seara târziu, una cu miros de pomi către senectute, lumina chioară, nimeni pe stradă; pesemne, după ceasul meu, cred că este către miezul-nopții; eu stau în făță porții, așa cum sunt în realitatea anului curent 2022: geacă Milatex, blugi, tricou, pantofi sport, șapcă, ceas automatic Raymond Weil, țigări JPS, etc… un extraterestru venind din acel an!?

Nah, că fără să vreau oprește un Taxi, un Buick, iar șoferul mă întreabă: „mergeți undeva domnu’”… Îi spun că nu, îmi aprind o țigară că să-mi revin…

Până să demareze îl întreb „în ce an suntem frate”(!?), se uită la mine rapid și-mi zice 1938, după care, îmi lasă amintire un nor de mizerie ne-ecologică de benzină fără plumb :))

O iau la pas, ușor-ușor înainte pe Splaiul Independenței, mi-e frică sincer, pentru că nu este multă lumină, dar mă rog la bunul Dumnezeu că măcar „vardiști” să fie!

Trec cu pas vioi pe lângă Facultatea de Chimie, când oprește în fața mea pe Splai o mașină a Poliției, probabil derutată de geacă mea albastră… tocmai când încercăm să-mi reconstitui, în memoria visului, zona respectivă…

Se „sacrifică” să se dea jos taman șeful și-mi zice: „ce faci băi, malagamistule”…!?

Îi răspund că habar n-am despre ce vorbește, se uită la mine, mă măsoară atent, și-mi zice: ”du-te bă acasă cu muzică și zdrăngăneală ta”!?

Merg în continuare, ajung la Piața Mare, (ioc) Magazinul Unirea, în schimb mă aflu și văd toată zona așa cum este în 1938…

Mă satur, probabil și medicamentele își diminuează efectul și chiar vreau să mă urc într-un taxi!!

Iau un Citroen, din fața a ceea ce azi s-ar numi Magazinul Unirea și-i zic să mă ducă la o cârciumă!! Șoferul se uită halucinat, nu zice însă nimic, îi arăt o hârtie de 500 Lei (o bancuță) – doar în vis orice schimb valutar este posibil – mă duce la Sighișoara (!?).. pe undeva la Piața Sf. Ștefan!! În anii noștri se chema Sighișoara, până s-a demolat…

Mă dau jos, soferache îmi da restul, se uită la mine cu mult respect și îmi spune să am grijă… că eu vin din provincie!?

Cobor ușor, este deja ora 01.30 și ghici ce… cârciumă era încă deschisă 🙂

Întru și liniște… o groază de omenire ocupă localul la această ora din noapte, toți mă văd și tac.. Deschid eu conversația: „una mică pentru toată lumea”… deja am „intrare”…

Mă fac „cuc și altă pasăre”… ies din local, văd taxiul aproape, mă urc și-i zic șoferului să mă fac o tură pe unde vreau eu….

Merg așadar (în ciuda privirilor piezișe și nelămurite ale șoferului) în Calea Moșilor, apoi în Calea Dudești, apoi îi spun – fă-mă un tur de București!!

Am învățat (teoretic) că nu ne putem întoarce în timp!

Dar ce frumos ar fi!!

4 comments to Visul unei nopți de vară, în Bucureștiul anului 1938

  • Ando

    Cârciuma “Sighişoara” unde s-a făcut… “cuc” autorul textului, se afla pe Calea Călăraşilor, vizavi de piaţeta Sf. Ştefan – nu ştiu de ce, dar sunt aproape sigur că a trecut el pe acolo şi…pe viu 🙂

    N-am reuşit să găsesc, decât pe site-ul bucureştiivechisinoi.ro, o imagine, în care apare -în dreapta, unde e cetăţenul cu bluză albă- doar un colţ din clădirea localului.

    https://www.bucurestiivechisinoi.ro/wp-content/uploads/2011/01/27-foto-05-e1304614054248.jpg

    Intre timp, cârciuma a fost demolată , acel colţ a zăcut ceva ani în pârloagă şi apoi, pe acel loc, s-a ridicat un bloc de birouri.

    https://www.instantstreetview.com/@44.433205,26.115745,112.18h,13.42p,0.55z,zACzzuc9itoCLDMLqQBCmw

  • Cristian M. Ioan

    @Ando,
    Multumesc!
    Nu stiam la ce se refera D-l Mocan, pentru mine era RESTAURANT, nu “cârciuma”!
    Sigur ca da!

    – 1968/69, scoala generala.
    Conduceam acasa pe colega de banca, ce statea in a trei casa de la Sighisoara, pe strada Remus.
    O data avut o discutie intensa despre fizica si politica cu un coleg, nu mai stiu CE dezbateam, dar ne oprisem in dreptul stivelo de lazi de bere, tot pe strada Remus!
    – 1985.
    Faceam pzoe pe Calea Calarasi, am facut doua cadre la Sfantul Stefan.
    Era de pe partea cu resturantul, deci nu apare in imagini.
    Cam la fel cu “27-foto=05”, adica era erau centrate pe LIBRARIE, dar la mine se vede bine si tramvaiul articulat ce vine de la Hala Traian!
    – 2006, testam aparatul Fuji F1o cumparat pt nevasta.
    Am fost in cartierul copilariei, pe Anton Pann, apoi pe Remus pina la Calea Călăraşilor.
    La colt,un inedit camp de darmaturi, pe care nu il stiam!
    Am facut desigur cateva foto.
    Abia ulterior, discutand cu Radu Olteanu, am aflat ca erau ruinele bufetului Sighisoara, proaspat demolat!

    • Ando

      @Cristian M. Ioan: Bineînţeles că oficial era restaurant…dar se ştie că funcţie de diverse criterii(cartier, meniul oferit şi mai ales de clientelă), unele erau retrogradate, verbal, de către “cunoscători” la rang de cârciumă. Ăsta era şi farmecul lor! Eu o ştiam vag, din vedere, adică din mersul tramvaiului 14 cu care mergeam spre viitorul domiciliu din str. Avrig. Ţin minte doar că avea nişte vitrine foarte joase, orientate spre trotuarul din Călăraşi, unde, toamna, erau aşezate borcane mari cu murături.

  • Cristian M. Ioan

    @Ando,imi amintesc de vitrinele joase!
    Da, uneori veneam pe strada Remus, in naii ’80 veneam la centul de Paine dela Sfantul Stefan, ca avea paine mai buna, dar cel mai des treceam cu tramvaiul, de la Hala Traian pina la Unirii!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>