despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

adevărata putere a primarului

Unii primari ne-au rămas în istorie prin lucrurile pe care le-au clădit, prin planurile ambițioase, prin visurile îndeplinite; așadar, prin stăruința lor. Nu-s atît de mulți: dacă putem număra, pe degetele unei mîini, pe cei care-au lăsat, Capitalei, vrednică amintire.

Alții – din fericire, tot puțini – ne-au lăsat stricăciuni ireversibile.

Restul? Păi, drept să judecăm, peste restul s-a așternut uitarea: oameni mici, mediocri, nepricepuți: mulți, prea mulți.

Știți? Chiar și cel mai nepricopsit primar are, însă, o putere uriașă.

Și adevărata putere a primarului e să nu vrea.

… să se încăpățîneze, să tragă de timp, să se mocăie, să se teamă, să delege: atunci cînd nu vrea să dispună, poate găsi o sumedenie de subterfugii ca să nu vrea să facă ceva.

Nu credeți chiar toate vorbele pe care le auziți, alea că „e greu să faci” – cînd vrei și cînd știi, muți muntele: poți.

3 comments to adevărata putere a primarului

  • Dan

    Nicușor a ajuns primar pe platforma lui “nu”, în timp ce orașul așteaptă de fapt niște “da”-uri. Dar bine, parcă e mijloc de mandat acum, poate mai e timp.

  • Orice primar (de fapt, orice om) trebuie să îşi desfăşoare activitate 100% legal. Iar la ce legislaţie avem noi… plus că electoratul e obişnuit cu primarul-jucător, ăla de dă cu pumnu-n masă şi ziua următoare se schimbă bordurile şi panseluţele. Nu contează că n-are autorizaţie de construire pentru borduri supraetajate şi că panseluţele sunt luate prin achiziţie directă de la firma fratelui primarului. Important e SĂ SE VADĂ, legea e opţională, cetăţeanul nu stă cu ochii în Monitorul Oficial.
    Şi dacă nu se vede nimic, atunci primarul trebuie să găsească un alt eveniment de care să se lege… preferabil tragic. Că poate e rost şi de o afacere de familie dacă, să zicem, fără să dăm nume, putem să spânzurăm nişte câini, da’ să decontăm că i-am ţinut la hotel canin 14 zile.
    Nu avem nici tragedii de care să ne legăm cumva? Tragem un revelion la Romexpo sau în piaţa centrală a oraşului (după buget), poate vreun concert de zilele oraşului sau trimitem obligat forţat tot personalul primăriei şi trei sferturi din pensionarii orăşelului la ceva moaşte, dacă nu ne permitem la Parascheva sau la Arsenie Boca, atunci măcar la Dimitrie cel Nou, că ăla e la Bucureşti şi-i mai aproape.
    N-avem nici moaşte? Punem 2 – 3 băieţi de la partid să-i linşeze în social media pe eventualii contracandidaţi la alegeri. Sigur funcţioneză!
    În frazele de mai sus cu siguranţă putem cu toţii să încadrăm vreo 99% din edilii care s-au preumblat prin diversele primării de comune, oraşe, sectoare ori prin Primăria Generală. Electoratul e şi el obişnuit cu situaţia.
    Numa’ că pe Nicuşor nu-l putem încadra în categoriile de mai sus. Iar asta o să-l coste electoral enorm… în condiţiile unor alegeri într-un singur tur şi al încăpăţânării fiecărui partid şi partiduleţ să aibă propriul candidat, precum şi a alianţei electorale PNL-PSD… e clar că din 2024 se întoarce duamna la primărie şi nu mai pleacă de acolo decât la puşcărie sau pe lumea ailaltă, care din acţiunea asta o avea loc prima.

  • hm

    Ireproșabilă argumentația.
    Da, o situație pierdută între legalitate și moaște.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>