Răul e făcut: casa a fost renovată, refăcută; și nu prea mai ai cum să dai înapoi. Au dispărut ferestre, tîmplării, imobilul are deja încă un nivel de care n-avea nimeni nevoie – chestii dintr-astea. Ce să mai faci? Te mai joci cu vopsea, mai înveselești; mai adaugi un brizbriz care să mai șteargă din rușine.
Pe Leonida Varnali, casa asta încearcă – cît mai poate – să te facă să-i ierți geamurile zidite.
Ne mutăm pe Căderea Bastiliei; iată un imobil interesant, care a căutat să șteargă renovarea simplistă inițială. Un rar exemplu de geamuri mai mari, să recunoaștem!
Oleacă mai departe, o casă înălțată cam nefericit. Adăugarea porții, însă, schimbă multe!
Ne-ntoarcem iar pe colțul dintre Plevnei cu Vulcănescu. Ce să mai faci aici? Să spargi la loc zidul? Noua afacere care se deschide acum încearcă doar să mai aducă o mică pată de culoare sinilie peste nefericita intervenție de dinainte.
1. Geamurile zidite sunt oribile!
Dar renovarea casei din Leonida Varnali are multe elemente incontestabil pozitive.
CU atat mai mult deranjeza detaliile de puscarie:
– geamurile dinspre strada, zidite
– ferestrele mari dinspre curte au grilaje
– intrarea frumoasa re geamuri MATE. La vechea mea casa, geamurile prin care nu trebuia a se vada inauntru erau colorate, “frosted” – cu flori de gehat, aratua mia bine!
Ma surprinde ca au lasat gardul vechi, dar probabil ca renovarea nu s-a terminat!
2. pe Caderea Bastiliei este bine
3. Suprainaltarea nu este rea, iar poatr amaramuresean aarat mult mai bine ca inainte.
Nu pricep cum se face accesul la etajul suplimentar!
3.
la prima: renovarea are deja niște ani buni, s-a păstrat bine