Cum pornește strada Popa Soare din Calea Călărașilor, o căsuță peste care cam treceam cu vederea:
Iată, recent, cum s-a refăcut și s-a extins. Ați zice că n-ar trebui să-mi placă – și nici nu-mi place întrutotul – dar… dar ceva mă face să apreciez soluția înălțării. Era loc de un pic mai mult fason? Sigur.
Am strîmbat din nas la destule înălțări recente și – cel puțin la început – eram gata s-o fac și la următoarea:
„Ce-i mansarda asta, așa belită?” – îmi ziceam la-nceput, cînd o vedeam pe strada Călușei. Apoi a-nceput să-mi placă ideea. „Think big”.
s-a dus comentariul in neant
Ca de obicei, pe mine ma infioreaza exemplele astea … pentru ca astea au nevoie de autorizatie de construire, care are nevoie de un proiect, care proiect trebuie sa fie semnat de un arhitect iar arhitectul ar trebui sa fi facut scoala. Iar in scoala, treaba asta cu insertiile in zonele protejate, care presupun intelegerea caselor si a contextului lor, nu este decat o parte de proiect optional dintr-un an de studiu. Prost inteles sau considerat un moft de altii. Aceste exemple de aici sunt semnate “de altii”.
Comparativ cu starea de “casa cazuta”, suprainaltarea, inedita, nu este chiar asa de rea!
Dar gardul nou arata oribil.
Alt detaliu: casa paraginita avea la streasina un felinar, ceva foarte rar vazut.
Niua cladire are in schimb ditamai compresorul de AC, suspendat deasupra intrarii …