toate lucrurile bune au un sfîrşit.
tot ce-ţi poţi dori e ca să fie cît mai tîrziu, sfîrşitul ăsta.
Una din primele patiserii lăudate aici s-a-nchis; e vorba de patiseria cea veche de pe colţul Căii Griviţa cu strada Vulcănescu. Am trecut azi pe-acolo şi am aflat trista veste: Gabi, patronul, a plecat de-acolo.
Unde se duc patiseriile bune, cînd se duc? Nu ştiu.
Poate-n Rai s-or face merdenele.
Paradoxul in care traim: tot ce este bun, de calitate, gustos, aratos sau facut cu suflet – DISPARE si lasa loc mizeriilor!!!
HM, coincidenta face sa plec si eu din zona aceea.Erau puse hartii in geam de pe la Paste,credeam ca ii da drumul dupa 1 Mai,dar vad ca a inchis.Pacat.La fel si cu clatitele de la Chirigiu (mai discutasem noi despre ea),unde a aparut o shaormerie de kk,plus patiseria de la 11 Iunie ,de care ai scris.
M-a lovit o nostalgie mon cher,de nu iti inchipui.M-ai facut sa-mi aduc aminte de placintele dobrogene cu branza sau cu carne,din pravalia aflata la Hanul lui Manuc,unde intram dupa ce fusesem alaturi de unde imi mai achizitionasem o locomotiva sau un vagon sau niste sine,sau o macheta de casuta PIKO, sau o macheta de avion, sau … cine mai stie ce altceva.Sau o alta patiserie ,aflata o statie de tramvai mai sus pe chei,vis-a-vis de Tribunalul mare,tot cu placinte cu carne,dupa care eram topit pur si simplu,inceputul fiind facut in celebra patiserie din Piata Ovidiu din Constanta.Sau de covrigaria non-stop din pasajul Villacrosse,intrarea dinspre Banca Nationala,sau de covrigaria non-stop aflata pe Bibescu-Voda,pe coltul din dreapta,cum coborai dinspre Mitropolie.Sau …. Sunt atat de multi ‘sau’ incat ma opresc aici.
Mi-e milă de oricine n-a apucat să mănînce o plăcintă cu carne dintr-aia… cum se cade.
Mi-e milă şi de mine, că nu mai ştiu unde-aş putea mînca una. Şi să beau o bere la halbă lîngă ea. Aia da, pauză de prînz…
“Unde se duc patiseriile bune, cind se duc?” – o sclipire de geniu 🙂 Serios, m-a luat cu fiori cind am citit bucatica asta.
Vezi ca n-ai voie bere la prinz ca se supara multinationalu’ pe tine ca te ebrietezi pe banii lui si tragi in jos ratingul de productivitate pe departament 😉
da’ poate-i invers, un pic afumat eşti un angajat mai optimist…
Alcool în pauza de prînz are voie oricine din top management, din cîte văd – sub pretextul socializării şamd…