Asta se-ntîmpla în toamna lui 1970.
„În scopul asigurării unei dezvoltări echilibrate a municipiului, strîns corelată cu cea a întregii ţări, evoluţia demografică a Bucureştiului a fost prezumată pentru o perioadă mai îndelungată, respectiv pînă în anul 2000. Analizîndu-se ipoteze diverse de creştere a populaţiei – pe baza unor coeficienţi diferiţi privind atît sporul natural cît şi cel migratoriu – a rezultat o variantă minimă de 2100000 locuitori, din care 150000 din comunele suburbane. Aceasta înseamnă că nevoile de confort şi de prestări vor creşte în general de 1,5 ori.
Prima etapă a schiţei de sistematizare, corespunzînd viitorului cincinal (1971-1975), cuprinde lucrările ce intră imediat in execuţie, în domeniul construcţiei de locuinţe, al dotărilor social-culturale şi al echipării tehnico-edilitare.
Ca urmare a studiilor efectuate pînă în prezent, se pot desprinde, printre altele, următoarele linii directoare de care trebuie să se ţină seama la elaborarea soluţiilor de sistematizare a municipiului:
- dezvoltarea oraşului de-a lungul elementelor sale naturale – Colentina, care va fi integral asanată, şi cornişa de sud a luncii Dîmboviţei, începînd din zona comunei Chiajna şi pînă în partea de sud-est a Bucureştiului, in comuna Popeşti-Leordeni – pe care se vor amplasa importante dotări urbane
- organizarea dezvoltării oraşului în zone funcţionale, prin construirea şi reconstruirea centrului, a frontului arterelor de penetraţie. Întregirea limitelor construite ale oraşului intr-un perimetru ordonat, prin asanarea treptată a zonelor cu un fond construit necorespunzător şi dispuse neraţional de-a lungul arterelor de circulaţie, precum şi printr-o integrare organică a noilor ansambluri în spaţiul orăşenesc
- construirea şi amplasarea raţională a noilor unităţi productive pe cuprinsul actualelor zone industriale, în vederea asigurării unui timp minim de transport al populaţiei active către locurile de muncă
- înzestrarea municipiului cu pieţe şi ansambluri în zona centrală şi de-a lungul arterelor principale, precum şi cu o serie de edificii şi dotări în zona lacurilor, a cornişei principale a Dîmboviţei şi in centrele marilor ansambluri de locuinţe
- asigurarea creşterii confortului condiţiilor de locuit şl a celor de dotare
- sistematizarea reţelei de circulaţie, prin dezvoltarea în continuare a sistemului radial-inelar şi a celui rectangular din zona centrală, prin amplificarea unor trasee diagonale şl a arterelor principale de pătrundere în oraş, Inclusiv a arterei colectoare centrale şi a celei exterioare de rocadă
- dezvoltarea corespunzătoare a lucrărilor edilitare, pe măsura construcţiei şi reconstrucţiei cartierelor
- punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, prin integrarea şi amenajarea lor în cadrul unor ansambluri reprezentative
- spaţiile exterioare plantate, organizate în sistem, vor fi amenajate şi folosite ca zone de odihnă şi agrement pentru populaţia oraşului Bucureşti şi pentru cea din localităţile teritoriului cadru”
surse: Digiteca Arcanum
listă de articole selecționate din presa vremii – aici
Macheta spitalului municipal, se vor incepe studiile pentru metrou, se va face pasaj in piata Victoriei, se propune lacul Chitila … In afara de pasajul Basarab de care se vorbea in 1970, facut dupa 40 de ani cu chiu cu vai de basescu si oprescu (i-am scris totusi cu litera mica), obiectivele celelalte au fost totusi realizate.
Şi după aia a venit vizita Tovarăşului la Phenian. Apoi Cutremurul din ’77… şi s-au schimbat planurile de sistematizare.