despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Cap de linie

De cînd mă ştiu mi-a plăcut să trag cu ochiul la ce se-ntîmplă la capătul de linie. Bine-nţeles, un cap de linie de autobuz e mai interesant decît unul de tramvai, nu? Autobuzul scoate fum, miroase a ulei şi motorină proastă, stă şi se odihneşte acolo unde-l lasă şoferul; şoferul se mai duce să tragă o ţigară şi să vrăjească vreo vînzătoare. Se mai înţepeneşte cîte-o uşă, se mai strică cîte ceva; mai vine şi o depanare…

Nu te plictiseşti la cap de linie. Te uiţi să vezi care autobuz pleacă primul; urmăreşti cu privirea şoferii – să vezi care se apropie de vreun autobuz: oare ăsta? sau ăst’lalt? Şoferul se suie agale în autobuz, îşi potriveşte fundul bine pe scaun, îşi mai aduce aminte de ceva, se face că pleacă (în funcţie de cîtă lume aşteaptă şi de cît de drăcos e şoferul mai joacă şi niţel teatru). Dup-aia, porneşte autobuzul şi trage-n staţie cu un metru mai în faţă decît trebuie: şi fireşte că nu te nimereşti în dreptul uşii şi pierzi locul ăla pe care voiai tu să stai.

Cred că am ajuns – cel puţin odată – prin toate capetele de linie din Bucureşti; ba chiar am trecut şi prin cele din afara Bucureştiului. Am scris despre vechile capete de linii  – aici şi aici. Nu-i nevoie de mai mult: v-aţi prins deja că-mi place subiectul.

… nu doar mie – iată că şi pe Florin îl interesează. A tras de curînd în poză capetele de linii din Bucureştii Noi: să le vedem împreună!

Capătul de linie Dridu, Pajura

Am început cu capul de linie din Pajura: Dridu îi spune. E un loc liniştit, în inima unui cartier liniştit (bine, aşa-mi pare mie!) Întorc acolo – acum – troleele 65 şi 86; eu nu pricep de ce troleului 65 nu-i spune 87, ca pe vremuri; dar asta să fie problema!

… continuăm cu Dămăroaia: aici întoarce tramvaiul 24 (vine rar, dar vine, săracu’) şi autobuzul 331. De ceva vreme aici ajunge şi 460, linia preorăşenească care duce în Mogoşoaia. Se deschide o perspectivă frumoasă asupra străzii Piatra Morii – cu un spaţiu verde larg pe mijloc, despărţind plăcut linia tramvaiului de restul străzii. Tot cartierul îmi place; cînd am timp, mă mai abat pe-aici.

Capătul de linie Dămăroaia

Să mergem la Laromet – că tot aşa îi zice locului, deşi nu cred că fabrica mai există – în orice caz, nu acolo. E un loc mai strident, mai murdar, mai urît. Din fericire găsiţi aici o covrigărie de toată lauda!

… pe aici trec autobuzele 112 şi 460 şi troleul 97; dar de întors, întorc tramvaiul 20 şi autobuzul 304.

Capătul de linie Laromet, Bucureştii Noi

Puţin mai în jos, la capătul bulevarului Bucureştii-Noi, întoarce şi troleul 97. Treaba asta se-ntîmplă la podul Străuleşti. Bucla de întoarcerea a troleulului trece pe sub pod. De vreo doi ani, aici ajunge şi autobuzul 205 (odinioară întorcea la Aeroportul Băneasa, apoi în capătul bulevardului Ion Ionescu de la Brad; acuma deserveşte noua zonă rezidenţială ce se întinde de-a lungul şoselei Gheorghe Ionescu-Siseşti.)

Era şi un ştrand aici mai demult; acuma, cine are curaj, face baie – cine nu… nu.

Capătul de linie Străuleşti

Să trecem pe altă arteră – pe şoseaua Chitilei. Nu în capătul ei este capătul lui 45; eu visez la ziua cînd tramvaiul ăsta va fi dus pînă în localitatea Chitila – dar mai e pînă atunci. Deocamdată sînt nişte planuri pentru extinderea liniei de tramvai înspre un nou mall care se tot construieşte pe cîmp – să văd şi asta.

La Mezeş – aşa-i zice locului – întorcea şi autobuzul 112, care merge apoi pe Laminorului înspre Laromet. Acuma 112 a fost lungit înspre Carrefour-ul deschis acolo unde va fi şi mallul acela.

Pe la Mezeş trece şi 422, linie preorăşenească care ajunge în Chitila.

Înainte vreme tramvaiul 45 nu mergea pe mijlocul şoselei, ci pe margine: cum ar veni, tramvaiele mergeau pe banda-ntîi şi maşinile pe mijloc; nu era rău!

Clădirea aceea prăpădită pe care-o vedeţi în poză era, tot înainte vreme, o autogară.

Capătul de linie Mezeş, Şoseaua Chitilei

O să încheiem. În ultima poză apare depoul Bucureştii Noi. Aici trag tramvaie şi troleibuze; depoul se află între Podul Constanţa şi Pajura.

Depoul Bucureştii Noi

Dacă v-a plăcut, mai poftiţi!

Florine, mulţumesc!

11 comments to Cap de linie

  • florin

    @HM-cu placere.Trebuie sa precizez ca 112 intoarce la Mezes si nu la Carrefour,asta daca nu s-a schimbat ceva in ultima saptamana.Autogara din zona se chema GRIVITA(cred)iar Strandul Straulesti se cheama azi Plaja Verde.

  • hm

    eu am auzit că 112 merge acuma la Carrefour; mi s-a parut sambata ca il si vad, dar nu eram foarte atent.

    Plaja verde? verde, de la matasea broastei…

  • axelanti

    Strandul Straulesti e activ? si baie se face la in lac?

  • hm

    eu nu ştiam că-i activ… Florin, ai legătura 🙂

  • florin

    Dom’le la cat de goale sunt troleele sambata si duminica nu cred ca strandul functioneste.Cand am facut poza era un nenea care pazea intrarea si prin gard se vedea ca nu e chiar totul distrus.Decat sa ma injurati ca v-am pus pe drumuri si ati ajuns la dracu’ cu carti degeaba,mai bine va zic ca nu functioneaza!!!! Sau poate functioneaza dar,e cu circuit inchis!!!

  • hm

    Functioneaza strandul Plaja Verde. Are bazine cu apa normala – nu din lac, dar apa e tratata tare de clor.
    Lumea – asa si asa, cum ti-e norocul.

  • ana

    Dragilor, ne caracterzizeaza sa ne “dam” cu parerea… strandul a fost renovat, e functional, are doua piscine, in 2012 functiona bine merci, cel putin pt actionari: e frumos, sunt piscine, in ponton, spatiu verde, terase, dar preturi cam prea mari, inchirierea sezlongului e separat, nu ti se spune la intrare, pt sezlong nu se elibereaza chitante, f aglomerat in wd, muzica data la maxim, parca nu esti la strand , ci intr-o dicoteca/club. multi cocalari, carora probabil le place muzica data la maxim… daca asta e targetul patronilor, sa spuna, dar am vazut ca sunt si familii normale, copii, tineri din alt segmeent..

  • ana

    si, apropo de pareri; 112 intoarce la carrfour 🙂

  • hm

    păi ce ziceam şi noi, după ce ne-am mai documentat oleacă.

  • Toate capetele de linie mai sus pomenite au un avantaj: se găsesc în cartiere de case.

    Asta înseamnă că:

    – nu sunt supraaglomerate fiindcă într-un cartier de case trăieşte mai puţină lume;
    – sunt mai puţin jegoase, fiindcă mai puţină lume produce mai puţine gunoaie;
    – datorită bulei imobiliare, cartierele de case au foarte puţine (sau deloc) locuinţe de închiriat, motiv pentru care traficul e limitat la băştinaşi.

    Aceste avantaje nu depind de condiţia socială a băştinaşilor cartierului, la fel sunt şi piaţa Ferentari sau intersecţia şos. Sălaj – strada Bacău.

    Dacă ai compara cu un cap de linie ca Piaţa Reşiţa sau Piaţa Sudului, diferenţa e evidentă.

  • hm

    Piata Resita nu poate fi comparat cu nimic pe lumea asta 🙂

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>