despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

o privire asupra transportului public din anii ’80.

A fost cel mai cumplit deceniu. Toate s-au adunat. Nebunia lui Ceaușescu – construcția Centrului Civic, demolările gigantice – lipsurile înspăimîntătoare, crizele energetice, calitatea din ce în ce mai proastă a tot ce se producea, iernile grele… se trăia în mizerie. Omul nu conta; cetățeanul nu exista; orice mersese cît de cît mulțumitor pînă atunci nu mai mergea.

Cum să fi funcționat – în condițiile astea – transportul public bucureștean? Cei care-au prins vremurile alea țin minte. Greu! Mijloacele de transport din ce în ce mai căzute, ticsite, fără confort. Nimeni, niciodată, nu putea ști cît o să stea în stație și dacă se va putea urca în ceva.

Din cauza distrugerii centrului Capitalei traseele care uneau organic cartierele bucureștene au fost desființate. Prin Piața Unirii nu se mai putea circula cu nimic și s-au improvizat ocoliri pe care și azi le folosim, fără a fi în stare să îndreptăm după patru decenii răul. Pe axa Nord-Sud dispare transportul public de suprafață – hei, doar aveam metrou!

Ajutîndu-ne de frînturi din presa bucureșteană o să înfățișăm tabloul anilor ’80. Veștile de la I.T.B. erau strecurate în rubricile de „fapt divers”; în două rînduri, între deschiderea unei librării și plantarea unor arbuști, aflai că din dimineața asta s-a mai desființat vreo linie. Desigur: „realizărili” erau aduse-n față, în articole de sine stătătoare.

Dar chiar și realizările astea trebuiau luate cu o țîră de sare. Cînd se vorbește de construirea unei bucle de întoarcere centrală, la Cișmigiu, pentru tramvaiele care veneau din nordul și vestul orașului, pricepem că improvizația, de fapt, însemna că tramvaiele n-o să mai meargă prin Centru niciodată. Magistrala care se construiește în Militari – pe actualul bulevard Timișoara – ia locul celei de pe actualul Iuliu Maniu, care de-abia fusese modernizată după inaugurarea Metroului! Tramvaiul care o să meargă pe Mărășești nu va mai trece niciodată prin Piața Unirii! Ramificația liniei 41 de la Ciurel spre Gara de Nord, desigur, nu s-a mai pus în operă. De planul unui tramvai pînă la „Danubiana” nu s-a mai auzit nimic – și zău că e păcat. Ideea tramvaiului pe Plevnei suna interesant.

Cînd citim „noi linii” pricepem că e vorba de peticiri, de improvizații, de trasee ciuntite. Dispar liniile mamut, care unesc capetele orașului, de la Est la Vest și de la Nord la Sud; tendința e de a le face să se oprească la intrarea-n Centru: mai ales că aici chiar se lucra nu doar la edificarea Centrului Civic, dar și la magistrala a doua a metroului. Veștile proaste despre desființări de linii sînt strecurate mai pe la sfîrșitul articolelor.

 

Succesiunea evenimentelor din 1986 e cumplită, de la lună la lună! În 12 mai se face primul pas; troleele din Berceni nu mai coboară spre Văcărești; 131 și 331 se scurtează spre Mărășești și Abator.

Pe 11 iunie 1986 aflăm de măcelul liniilor centrale. De exemplu: 131, 331 și 134 se opresc la Romană. Troleele dispar de pe axa Nord – Sud.

Pe 8 iulie 134 se desființează și 331 e, totuși, prelungit pe vechiul traseu al lui 300, la Șincai. Mai tîrziu urma să fie dus doar la Colțea; iar după încă o vreme iar scurtat la Scala! Înființarea liniilor 182 și 282 e doar remedierea desființării liniilor 176 și 276, care asigurau cam același serviciu. Lungirea lui 131 la Băneasa venea în urma desființării troleibuzelor.

Năucitor e articolul din 11 iulie, în care ne este lăudat un nou autobuz articulat care începuse recent să circule pe… proaspăt desființata linie 134!

 

Mai vine un calup de nenorociri și-n noiembrie. Traseele din Sud se scurtează; era deja Metrou, de ce să mai ajungă la Unirea? Partea bună: se dădea în folosință linia lui 41 în totalitate.

  

Noile mijloace de transport în comun – cutuma bucureșteană e ca autobuzele să fie lansate aproape mereu pe linia 131 – nu-s grozave. Da, au trei trepte în loc de două; e mai ușor să te sui în autobuz. Nu mai pleacă din stație cu ușile deschise – greu va accepta bucureșteanul limitarea asta! – dar le lipsesc geamurile culisante pe partea dreaptă… și doar unul din două geamuri se mai deschide pe partea stîngă. În plus, autobuzele sînt mai scunde – mare economie de material – așa că vara te sufoci în ele.

Dar, cel puțin, autobuzele noi intrate în serviciu la sfîrșitul anilor ’80 nu mai primesc improvizația rezervoarelor de gaz de pe acoperiș!

Transportul de noapte asigurat de microbuze se desființează și el.

În rest, urmează peticiri, firave urme de a mai drege ici-colea busuiocul. Devierile și lucrările continuă, fără să mai aducă schimbări atît de severe.

Transportul în comun – vedeți voi – era pentru deservirea zonelor unde oamenii munceau și nu unde locuiau.

Deja duminica începuseră să se practice suspendări de linii. Iar sub pretextul asigurării accesului spre zonele de agrement, se înființează linii dedicate. Bine-nțeles că era și aici o chichiță: pe liniile astea circulau autobuze mai puține, mai rare și-n plus… mai scumpe! Conta mult să se strîngă bani.

De aceea apar din ce-n ce mai multe linii de maxi-taxi. Cinci lei biletul! Oamenii n-au încotro, scot bani și circulă claie peste grămadă, pentru că-s singurele legături directe și rapide între cartiere, traversînd Centrul. În plus, dubele – e greu să le numim microbuze! – se pot strecura mai ușor pe trasee deviate, nu sar în ochii lui Ceaușescu.

Vehiculele care din cauza învechirii și deteriorării ies din serviciul de călători se folosesc pentru transport de marfă.

Așa a fost atunci. Să ne aducem aminte și să ne pară bine că vremurile alea s-au încheiat odată cu Decembrie 1989.

surse: Digiteca Arcanum • Listă de articole selecționate despre transportul public – aici

13 comments to o privire asupra transportului public din anii ’80.

  • Din pacate acea mentalitate s-a pastrat, sau mai degraba a reparut pe la unii dintre concetatenii nostri mai tineri, mai acum cateva zile citeam la cineva ca “ce nevoie avem de linii care sa strabata tot orasul? Nu avem metrou pt asta?”.

    A se vedea si acest articol (https://www.g4media.ro/studiu-comasarea-unor-linii-de-autobuz-cu-cele-de-troleibuz-in-bucuresti-noile-vehicule-cu-autonomie-de-20-km-pot-fi-decuplate-de-la-fir-si-folosite-pe-rute-mai-lungi-autobuzele-diesel-poluante-v.html) unde sub “comasare” se ascunde o alte taiere cu bisturiul in parcul de vehicule existent al STB.

  • hm

    Mai e de vorbit despre asta. M-am uitat peste ideile Asociației, par pertinente în sine, totuși nu mă mulțumesc. O să revin la subiectul cu trolee la anul.

  • Cristian M. Ioan

    Foarte bun articolul!

    Observatii:
    1. Poza mea este folosita in afara de context: nu mai stiu daca am facut-o in 1979, ’80 sau ianuarie-februarie 1981, dar ideea nu eda de loc sa rat ca “este rau in comunism”, ci doar faceam foto de noapte, cu expunere lunga, la stop.
    Cand stopul era verde, se vdeau direle luminoase de la masini.
    La rosu, autobuzul a stat destul ca oamenii sa se dea jos de pe scara unde erau agatati, iar poza a iesit aproape ca de zi!

    2. Iari la ora 18 am venit cu 381 de la Turda la Budapesta.
    Blocajul aproape permeante al circulatiei m-a determionat sa cobor (am facut poze cu luminitele de Craicun1) si m-a detrmina sa devin mare adept al trasportului electric!

    Nu, motorul Diesel nu este rau in sine, dar este catastrofal in acest regim urban cu porniri si opriri dese, autobuzul mai mult stationeaza, cu motorul la ralanti!
    Chiar daca nu polueaza rau, arde degaba combustibilul …

  • VT

    Mama imi spunea ca pe vremuri celor care calatoreau pe scara in format “Sardinia” li se spunea “pompieri”.
    Eu nu am apucat sa fiu pompier pentru ca intre timp nu se mai permite circulatia cu usile deschise ci doar in crunta aglomeratie. Asta e unul din motivele pentru care am ajuns sa evit cu orice pret calatoria cu (RA)STB-ul.

    • hm

      La tramvaie s-a putut circula pe scară bine-mersi, la fel și la autobuzele mai vechi. Deci am prins să merg pe scară și-n ’88, și-n ’89, și-n ’90…

  • Ando

    @ Cristian M. Ioan: 1. Poza ta se potriveşte de minune în contextul articolului. Că tu ai avut, la acel moment, alte intenţii, e altceva.
    Aşa că, lasă modestia deoparte 🙂

    2. Ca unul care are în spate 60 de ani de ITB/RATB/STB, pot să confirm că acei ani la care se referă documentarul au fost crunţi, greu de uitat. Dacă îmi aduc bine aminte, primele mari modificări de trasee (mai bine zis, amputări) s-au produs după cutremrul din martie 1977. De exemplu, traseul autobuzului 101 care venea de prin Balta Albă şi mergea, prin Piaţa Obor-Colentina-Şos.Petricani, pe platforma Pipera, a fost “decupat” în două linii: una venea în Obor, unde întorcea, cealaltă jumătate făcea traseul Obor-Pipera.

  • Inainte de ’77 mergeam des cu troleibuzul pe Aviatorilor. Capatul fiind cu bucla prin Piata Victoriei, Iancu de Hunedoara (Ilie Pintilie atunci) si strada Louis Blanc. Autobuzele alea Ikarus zdranganeau din toate incheieturile usilor, probabil de la cata lume statuse agatata de barele lor pe vremea cand se mai mergea cu oameni pe scara. Scoaterea tramvaielor din schema de circulatie centrala mi se pare a fi cea mai paguboasa decizie. din anii aia. A ramas infipta adanc in cap si problema asta generata de metrou, vazut ca fiind suficient si ducand la eliminarea transportului de suprafata. Interconectivitatea variata si cu suprapuneri cat mai mare in bucle a fost exclusa din calcul, ceea ce duce evident la sufocarea marilor artere, singurele imaginate a fi capabile sa suporte transport in comun. Parca nici nu-ti vine sa crezi ca pe Dr. Felix mergea tramvai, ca la Theodor Aman cu Berthelor era capat de mai multe linii de tramvai … si ca toate tramvaiele puteau sa ia curba de la Sf. Iosif pe Budisteanu.

  • Cristian M. Ioan

    Craciun fericit!

    @Ando, faza cu “metrou, vazut ca fiind suficient si ducand la eliminarea transportului de suprafata” este 100% de la Pingelica.
    Nu doar in Bucuresti, ci in alte parti, elimina “paralelismele”.
    De exemplu, de la Pitesti la Curtea de Arges erau patru trenuir personale pe zi.
    Cursele auto erau initial mai dese, dar Tovaraul a zis sa se scoata, de ce sa fie doua mijloce de transport pe aceeasi relatie???

    Pe Nuferilor, desigur era bucla unde intorceau mai multe tramvaie.
    Nu prea avem interconectivitate si suprapuneri!

    Cu sau fara tramvaie, si pe Cela Vitan, si pe Bd-ul Mihalache exista mai multe mijloace de transport pe artera pincipala, dar de loc pe strazile mai mici, perpendiculare.

  • https://tpbi.ro/tpbi-din-3-februarie-linia-336-devine-linia-61-si-va-fi-asigurata-cu-troleibuze-cu-autonomie-si-autobuze/

    Revin cu stirea asta. Nu stiu ce sa zic, mie-mi pare ca l-au distrus pe 61, pt ca prevad ca in maxim 2-3 ani acele “troleibuze” pe baterii vor da chix moment la care noul “61” va ajunge sa depinda tot de Citaro si de ce mai e acum pe linia lui 336.

  • hm

    Eu sînt mai degrabă optimist, de data asta. Nu mi se prea întîmplă.
    Mi-i milă de autobuzele alea noi electrice care sînt tîrîte prin hărtoapele de pe Lizeanu și Maica Domnului ca să se ducă la încărcat la URAC. Deja troncăne.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>