despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

un ecou la „Monumentul de for public din București în timpul regimului comunist”

O recomandare din Revista Monumentelor Istorice: Cezar Petre Buiumaci a publicat materialul Monumentul de for public din București în timpul regimului comunist.

„Monumentele de for public bucureștene au avut în timpul regimului comunist un puternic caracter propagandistic în vreme ce simbolurile regimului anterior erau eliminate. Au fost demontate astfel statuile regilor României și ale marilor politicieni considerați de noul regim inadecvaţi pentru noua politică a României. În pofida lungii perioade în care regimul comunist s-a aflat la putere, amplasarea unui mare număr de statui și monumente cu caracter propagandistic nu a reprezentat un interes aparte. Astăzi, monumentele regimului comunist au fost înlocuite fie prin repoziționarea celor anterioare, fie prin ridicarea unora noi.”

Vedem cum au apărut monumentele dedicate lui Stalin, Lenin, Petru Groza și Răscoalei de la 1907, Ostașului sovietic, Eroilor patriei. Nici n-au fost prea multe, dacă ne gîndim drept; a fost mai puțin de demolat.

În fine; idei și planuri au fost destule – cum ar fi, în vara lui 1955, realizarea Monumentului Eliberării de la Băneasa:

„Monumentul urmează să fie ridicat la intrarea în Bucureşti, în perspectiva şoselei de la aeroportul Băneasa spre oraş, pe înălţimea dintre lacul Băneasa şi calea ferată Bucureşti-Constanţa, între cele  două poduri, unde s-au desfăşurat în august 1944 lupte ale formaţiunilor patriotice împotriva trupelor fasciste. Compoziţia monumentului trebuie să redea în ansamblul ei grandioasa epopee a  eliberării patriei noastre de către Armata Sovietică şi doborîrea dictaturii fasciste de către forţele patriotice conduse de Partidul Comunist Romîn. Compoziţia sculptural-arhitecturală a ansamblului va reda şi va sintetiza aspecte ale acţiunii de eliberare a ţării de către ostaşi, luptători din formaţiile patriotice, partizani, muncitori, ţărani, intelectuali, tineret sau alte acţiuni sau imagini care ar putea să sintetizeze epopeea din august 1944. Compoziţia ansamblului va ţine seama de problemele pe care le pune acest amplasament, în ceea ce priveşte silueta în cadrul peisajului urban înconjurător, perspectivele principale şi secundare şi va propune mijloace potrivite pentru tratarea împrejurimilor imediate ale acestui amplasament.”

Ce să zici? Ăsta chiar mai bine că nu s-a făcut!

4 comments to un ecou la „Monumentul de for public din București în timpul regimului comunist”

  • C.D. Mocanu

    Foarte bun articolul domnului Buiumaci!

  • Ando

    Un subiect tare delicat, tratat, din păcate deseori, „ cu barda”. Stările emotive de moment pot genera acţiuni cu consecinţe ireversibile. Stilul neaoş românesc: au ras comuniştii statuile de dinainte, după decembrie 89, a venit rândul nostru la demolări 🙁 Am mereu în memorie, cazul mausoleului din parcul Carol, o lucrare monumentală de excepţie, care era cât pe-aci să fie demolat la presiunea unor „grupuri civice”.

  • Monumentul Rascoalei de la 1907 merita sa fie mentinut in locatia initiala de la Piata Obor, si nu mutat la capat de Pantelimon (bine totusi ca nu l-au pus direct la topit). Pana la urma era dedicat strabunicilor si stra-strabunicilor nostri, cei in care Armata Romana a tras atunci in 1907, si nu “comunistilor” sau altor elemente propagandistice. Dar, na, il avem pe Carol I fix in buricul targului dar pe taranii din care ne tragem si in care Statul Roman a tras ca la Grivita i-am uitat.

  • hm

    Subscriu întrutotul.
    Odată ce am „curățat” manualul de istorie de orice iese din tiparul frumoasei regalități, nu mai știm unde să punem evenimente ca Răscoala – așa că e mai sigur și mai simplu să o ignorăm.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>