Deja se fac trei ani de cînd au început să dispară popularele spații comerciale de la intrările în stațiile metroului. Cum să nu ne pară rău că-n locul lor nu s-au deschis altele, mai civilizate, mai mari? Noi, oamenii, nu ne-am ales cu nimica – ca de obicei.
Bucureșteanul își aduce aminte cu drag de patiseriile care funcționau cu folos, căutate nu doar de călător, dar și de cel aflat în vecinătate. Un covrig, o merdenea: totul la-ndemînă, totul la un preț convenabil. Și totul ăsta s-a pierdut.
Că – iată – sîntem mai săraci, nu ne miră.
Cum să nu ne-ntrebăm: oare unde au ajuns patiseriile astea? S-au mutat? Au plecat altundeva cu personal, cu rețete, cu știința de a servi?
Erau genul de afaceri care, desigur, n-aveau nici pe vremea cînd funcționau cu succes nevoie de o prezență și o interacțiune virtuală; așa că cine să știe cum să le mai ia urma.
citiți și: vești triste din patiserie • cum se duc • ne pare că-s peste tot
Staţiile de metrou sunt parte a infrastructurii publice, iar îngustarea culoarelor din staţii prezintă riscuri majore în caz de accident sau incendiu.
Există, totuşi, legislaţie care să permită amplasarea unor spaţii comerciale în anumite locuri (dar nu ca haiducia din trecut). Numai că, pentru a putea fi închiriat un spaţiu, acesta necesită extras de carte funciară. Şi, ghici ce, metroul nu are cadastru decât pentru M5 şi o parte din M4 :))
Să facă pe M5.