Ne găsim pe strada Episcopul Radu, imediat după ce intrăm din Eminescu; o zonă destul de pitorească și murdară pe alocuri.
E, aici, o fundătură micuță (cred c-am uitat s-o pomenim la vremea cînd publicam serialul dedicat apendicelor astea stradale) care se cheamă Rîmnic; înainte i-a zis Viroagei.
Și… căsuța asta de la numărul 13. Ce banalitate… exceptînd fațada – demnă de… de orice altceva.
Acum vreo zece ani, acolo era uşa de intrare a unui magazinaş, din ăla, tipic de cartier.
Apropo de strada Episcopul Radu: şi acum există, în celălalt capăt al străzii, pe gardul bisericii Antiohia, o placă pe care scrie: “Str. Episcopul Radu (fostă Timişoara)”. Nu am reuşit să aflu în ce perioadă s-a numit şi aşa, adică Timişoara. Bănuiesc că a fost doar un scurt val de entuziasm local, după evenimentele din decembrie 89.