despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

democratizare neașteptată.

Cel mai neașteptat loc unde toți sîntem egali e automatul de returnare a ambalajelor.

Vezi mata, pentru fiecare lucru din viața noastră putem pune pe altcineva; putem plăti să ni se facă, să ni se aducă, să ni se rezolve.

Cît am fugit de magazine, de cumpărături, de cozi! Sub pretextul cîștigului de timp, ne-am adăpostit de interacțiunea cu celălalt… și ne-a reușit.

Pînă azi; căci uite că nu poți trimite curierul să-ți recicleze ambalajele… nici să-ți faci programare… nici să-ți rezervi slotul.

Na belea!

Ești tu cu sacul tău și după tine e boschetarul cu cei doi saci ai lui: și-ți mai dă și sfaturi cum să potrivești petul ca să i se citească codul de bare mai repede.

2 comments to democratizare neașteptată.

  • Şi după ce îşi termină boschetarul sacul şi eşti fericit că în faţa ta mai ai doar o persoană cu câteva doze, te trezeşti că se umple aparatul. După noroc, va veni un angajat de la magazin într-un interval de timp oricât între 2 minute şi o zi, că se mai termină şi sacii speciali cu logo-ul RetuRO.

  • Cristian M. Ioan

    @Dr2005,

    Admir optimismul!

    Nu, eu nu am fost cu PET-urile la retrunat, dar am stat la coada la MEGA, si am vazut pe altii.
    Pina sa vina boschetarul cu doi saci, la oamenii cu un numar “normal” de ambalaje de reciclat deja se umple recipientul.
    Angajatul magazinului vine si il schimba, nu chiar in doua minute, dar nu am vazut sa necesite o zi intreaga.
    Oricum, cu astfel de pauze, schimbarea dureaza, pe ansamblu returnarea ambalajelor dureaza MULT.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>