despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

o poveste din Mărgeanului.

Întreaga zonă dintre Rahova, Mărgeanului și Petre Ispirescu îți pare plină de blocuri – un alt cartier ridicat în București la-nceputul anilor ’80 din secolul trecut. Cine mai știe cum era înainte? Hărțile rămase de dinaintea demolărilor ne arată o așezare suburbană, nesistematizată, cu străzi tăiate care-cum înainte de Război, aidoma multor periferii bucureștene care ne-au rămas.

 

Prefacerea cartierului, așadar, nu-i cine știe ce pierdere; o vedem prea bine uitîndu-ne la enclavele nedemolate datorită venirii Revoluției: case amărîte, loturi puchinoase, străzi înguste fără loc pentru trotuar.

Construcția cartierului a avansat iute; eliberat de modestele construcții existente, terenul s-a umplut cu blocuri de opt și zece etaje. Vecinătățile – ansamblurile Petre Ispirescu-Sebastian și Sălaj-Vasile Croitoru – întregesc veritabilul nou oraș.

   

Prea puține clădiri vechi rămîn iertate, ceea ce ne dă odată-n plus dovada că nu era mai nimic ce merita păstrat.

O modestă cruce pe care-o găsim azi în curtea unui bloc de pe strada Caporal Petre Mișcă, aproape de intersecția cu Mărgeanului, ne aduce aminte de prima biserică demolată de regimul Ceaușescu pentru sistematizarea vreunui cartier.

… era mare? Era mică? Era veche? Era nouă? La nici o stație depărtare și-n stînga și-n dreapta erau – sînt și azi – alte două biserici.

Cartierul Mărgeanului nu s-a finalizat. Șoseaua care-i dă numele a rămas un drum mărginaș, conectat defectuos cu restul orașului, pe care se chinuie autobuzul 139 de cînd lumea și pămîntul.

surse: Digiteca Arcanum 

3 comments to o poveste din Mărgeanului.

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>