Au trecut 12-13 ani de cînd Piedone a refăcut complexul de parcuri Lumea Copiilor și Orășelul Copiilor.
Și… ghici ce? Tot după măsura lui le avem și azi, chiar dacă – ici-colea – s-au mai scos cîteva din gardurile care împînzeau aleile.
Ba chiar putem zice că nu-s puține lucrurile care funcționează mai prost, care s-au stricat.
Vrei să te răcorești? Ghinion; nici o fîntîniță, nici o țîșnitoare! Fîntîna „lui Arghezi” a fost închisă de cine știe cînd!
Scările nenorocite dintre parcurile de sus și de jos sînt măcinate, incomode, trecerea în continuare îngustă, periculoasă.
Lăcușoarele decorative sînt azi secate.
Locurile de joacă au fost schimbate; plictis și plastic peste tot, simple, neatractive – au dispărut turnurile, tuburile, scările:
Tiribombele-s neschimbate; trenulețul nu mai circulă; foișoarele-s tot mai neîngrijite; băncile au rămas cele mai incomode din București.
Da: copacii au crescut, e umbră, e răcoare, e liniște, e curat…
Doar că tot acest spațiu uriaș care se întinde de jos din Tineretului pînă sus la Brîncoveanu nu e decît… mare, fără să îmbie la vreo interacțiune socială, fără să aducă oamenii împreună.
Şanţul ăla de lângă alee, efectiv, e criminal (poza 2) 🙁
Așa l-au făcut, așa a rămas.
@Ando,
Sa zicem mersi ca in bragan a fost mereu seceta, iara cum cu modificarile climatice eset si mai rau!
Cum ar fi fost cu santul acela, daca aproape zilnica aveam parte de cate o ploaie?!