E cald.
Asta nu-i vreme de muncit, asta e vreme de tras chiulul. Să mă-nţelegeţi bine: nu de concediu, ci de tras chiulul!
M-apucă dimineaţa, cînd Soarele se ridică de-asupra cîmpiei noastre. M-apucă rău. Îmi vine să mă duc la gară şi să iau trenul; orice tren, oricît de hîrbuit ar fi, şi oricît de-ncet s-ar tîrî de la o haltă la alta.
Îmi vine să mă sui într-o rată, de la Filaret, şi să mă trezesc oriunde…
… chiar şi localităţi cu nume banal din jurul nostru – ca Dărăşti, Herăşti, Goştinari, Prundu, Brăniştari, Căscioarele sau Hotarele capăta un aer exotic şi misterios; mă întreb cum ar fi să conduc de-a latul Cîmpiei Burnazului, de la un ciot de pădure la altul, de la vreo vale mlăştinoasă la alta, de la un cătun la altul…
Mă întreb cum ar fi fost dacă-n anii ’50-’60 nu s-ar fi asanat Balta Greaca; să ai un soi de deltă la 50 de kilometri de oraşul ăsta ar fi fost o bucurie acum…
Are şi cîmpia noastră farmecul ei; mie îmi place cîmpia. Îmi place cînd, devreme-n ceasul dimineţii, roua încă nu s-a uscat, cînd oamenii harnici s-au trezit şi s-au pus pe treabă. Îmi place şi cînd Soarele dogoreşte înnebunitor şi totul stă şi fierbe; cînd doar greierii mai ţiuie printre frunze şi doar ciocîrliile se mai ridică în văzduh. Îmi place cînd se lasă înserarea şi tufele de măceş îşi lungesc umbrele misterios, cînd şopîrle fîşîie speriate lîngă piciorul tău şi aceiaşi oameni harnici se-ntorc, arşi şi obosiţi, spre case. Îmi place şi noaptea, după ce se potolesc ţînţarii şi aerul se răceşte şi o linişte ca-n poveşti acoperă toată-ntinderea.
Nu mă satur niciodată de-mprejurimile Bucureştiului nostru.
chapeau bas!
mă întreb cum ar fi să conduc de-a latul Cîmpiei Burnazului, de la un ciot de pădure la altul, de la vreo vale mlăştinoasă la alta, de la un cătun la altul…”
Pfui, plagiatorule, mi-ai furat ideea!!! 🙂 🙂 🙂
Eu voiam sa initiez un pelerinaj prin Baragan in miezul verii, de la Buzau la Braila si la Sf. Andrei in Scythia Minor… Sa moara Santiago de Compostela de ciuda… 🙂
da’ e loc pentru amîndoi 🙂
Uite, mă mulţumesc cu juma’ de Teleorman, cu Giurgiu şi cu juma’ de Călăraşi!!!!
“Soarele dogoreşte înnebunitor şi totul stă şi fierbe…”.
Pe mine să nu contaţi 🙁
,,să ai un soi de deltă la 50 de kilometri de oraşul ăsta ar fi fost o bucurie acum…”
Ai totuşi 2 întinderi asemănătoare cu o deltă în apropiere: una la Văcăreşti, cealaltă la Comana, 32 km mai la Sud.
da, dar cît de întinsă era Greaca aia…
ora 16, Bucuresti-Filaret : 40,4 grade !!!
http://www.meteoromania.ro/index.php?id_oras_curent=15422
🙁
Ora 19: 40,5 grade tot acolo.
Trăiască aerul condiţionat. Arată foarte frumos pe perete… că Astaldi şi Electrica au grijă ca în Drumul Taberei să se tot întrerupă curentul, de fiecare dată când un Dorel dă cu excavatorul într-un cablu.
@Dr2005 – Nu este Dorel cu excavatorul ci Dorel cu freza de sapat subterana,adica episodul urmator dintr-un lung serial
Dar e Dorel, asta contează :)))