Preschimbat ireparabil, imediat după nenorocirile demolărilor ceaușiste, Bucureștiul se avînta într-o epocă nouă.
Sticlă, aluminiu, placări lucioase… tot ce trebuia să pară și nou, și modern, și – mai ales – a ce tînjisem cînd ne uitam la „Dallas”. Da: începea să se construiască!
Au fost anii-n care am început să vrem; să simțim c-avem tot dreptul să vrem.
Apar – în sfîrșit – blocuri noi și acolo unde Revoluția oprise terminarea multora, se finisează folosindu-se materiale mai socotite.
Primele, e drept, sînt mai degrabă mediocre; cel mult putem zice că se edifică cum se cade, fără deosebite derapaje.
Cîteva reclame din anul 1994 ne aduc aminte de lucrările companiei „Sitraco”. Blocurile menționate în articolele publicitare au meritul de a fi înfruntat conștiincios timpul.
Numele companiei e prezent și acum pe blocul de la Unirea, de vizavi de „Horoscop”; clădirile de la fosta Operetă, ce flanchează bulevarul Națiunilor Unite, s-au numit și „Gemenii Sitraco”.
Uitată azi, compania franceză „Bouygues” a împărățit peste piața construcțiilor publice de anvergură. La fel de uitate însă, și controversele legate de toate imobilele sale ridicate-n anii ’90.
De fiecare dată, Capitala a pus la bătaie terenul – oferind pentru „centre de afaceri” parcele generoase, centrale – dar, după cîțiva ani, participarea primăriei este răscumpărată într-un fel sau altul de către compania care operează centrul de afaceri.
Așa apar la Piața Scînteii „World Trade Center” împreună cu fostul hotel „Sofitel”…
Pe locul dintre magazinul „Victoria” și palatul C.E.C. se ridică cel mai emblematic imobil de birouri – „Bancorexul” – azi părăsit…
Nu departe, pe maidanul de lîngă Palatul Telefoanelor, urmează „Novotel”. Construcția începe greu; se tărăgănează îndelung dezafectarea infamelor magazine și terase (precum celebra „Anda”) și pînă la urmă clădirea rămîne doar hotel, nu și centru de afaceri. Interesantă, desigur, ideea inițială de a se fi practicat o legătură stradală între Cîmpineanu și Matei Millo.
Firma „Bouygues” construiește și alte asemenea imobile pe care n-are rost să le mai pomenim – stilul le este similar, mediocru – dar și controversatul „Sat Francez” de pe șoseaua Nordului; la început de ani 2000 se retrage ușor din peisajul imobiliar.
Am putea zice că ultimul mare imobil de birouri francez – rece, strălucitor, dezagreabil – este turnul B.R.D. din Victoriei.
Am lucrat la BCR ,în clădirea Bancorex.
În anumite zile se vedeau muntii de la geamurile biroului .
Am lucrat aproape un an (1999-2000)la o firmă care avea sediul în blocul SITRACO, cel de pe Splaiul Unirii unde e acum şi ambasada Israel-ului, pe la etajul 4 sau 5, nu mai ţin minte precis. Intrarea în bloc era pe lateral. Partiţia apartamentului (3 camere) era una obişnuită- camere decomandate – dar, nu ştiu de ce, am rămas cu impresia că înălţimea camerelor era ceva mai mică decât cea “standard”. In orice caz, nimic deosebit.
@Anonymous,
clădirea Bancorex a fost unul din primele turnuri de dupa 1990
Si este amplasat relativ izolat -in apropiere nu erau alte cladiri asa de inalte!
Pina in 2014 credeam ca este poveste asta cu “se vad muntiui din Bucuresti”.
Dar in decembrie 2014 i-am vazut, desi cladirea noastra de birouri avea doar 6 etaje!