despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

șapte lei merdeneaua pe Batiștei.

Era deja șase lei în toamnă – acuma s-a făcut șapte.

Șapte lei o merdenea: o fi ea bună – poate cea mai bună din București – dar la prețul ăsta-nseamnă aproape cinșpe lei ca să te saturi.

… de merdenele, nu cu merdenele!

13 comments to șapte lei merdeneaua pe Batiștei.

  • Cristian M. Ioan

    Nu spui nimic de DIMENSIUNE!
    In general merdenele nu sunt prea mici …
    Ieri seara am luta un strudel cu ciuperci de la Izvor, 5 lei, si nu era mare.

    Dar daca de aceasta zici ca are “cele mai bune merdenele din București”, atunci poate ca MERITA un pret de exceptie?!

  • hm

    Ah, nu e format A5, ca pe la patiseriile de franciză.
    Știu eu, cu „meritatul” ăsta? O merita, că nu se-mbogățesc din ce cumpărăm noi.

  • Ando

    La mine, la Megapan (pe colțul Ferdinand cu Mihai Bravu) e încă 5 lei. Cu 7 lei, mai bine iau o felie de pizza, care e foarte reușită.

  • dragos b

    După lupte seculare care au durat un an am izbândit! Altfel, dacă nici din a III-a încercare nu reușeam…
    Cu clasamentele-i mai greu… Aș spune pe locul al II-lea, după Obor. Cam la egalitate cu Amzei. Dar trebuie să aprofundez, că o degustare înceoe de la trei bucăți merdenele în sus…

    • hm

      Merită un repetir, că doar așa se face cercetarea.
      Uite că de la Obor nu am luat – poate m-oi învrednici.

      • dragos b

        Merită, merită din plin! Mai ales că am impresia că n-am tras-o pe cea mai norocoasă. Puțin ”uleioase” la Obor dar mă sacrific. 🙂

  • Cristian

    “Merita” se refera exclusiv la pret, nu la calitate, la gustul bun.

    Ando are dreptate:
    “Cu 7 lei, mai bine iau o felie de pizza, care e foarte reușită.”

    Eu de la merdenea ma astpet la ceva de marime MEDIE, nu mare!

  • dragos b

    Pizza (de patiserie sau nu) se găsește în toată țara pe când merdenele doar la București… 🙂
    Și acum v-am salutat, că-mi pleacă trenul de suberek! 🙂 Trenul, nu tramvaiul! 🙂

  • Cristian

    @ dragos.b
    Interesant!
    Nu, nu stiam ca merdenelele sunt o specialistatea a noastra, a miticilor sudisti damboviteni.

    • dragos b

      Salutări!

      Sînt, sînt, merdenelele sînt fiicele capitalei, cum altfel?
      Mă rog, exagerez puțin (dar doar puțin!) că așa e-ntre prieteni, te simți bine și mai și glumesc, mai și glumim, c-altfel am lua-o razna (de tot). Cu siguranță ele se găsesc și-n alte părți (până și Luca face
      o-ncercare (nu chiar nereușită) dar, vorba cuiva, nu te duci la Veneția ca să mănânci pizza).

      “Cunosc oameni care mănâncă zilnic măcar o ciorbă de burtă, iar Bucureştii, Brăila, Galaţii, Constanţa, Craiova, Turnu Severin au, fiecare, cârciumile sale vestite şi căutate numai pentru ciorba asta.
      La Brăila, cel puţin, la o cârciumă de vaporeni (nu dau nume, că e reclamă şi n-a plătit) care deschide la cinci dimineaţa, coada începe de la trei, iar primarul îşi pune pile prin şeful poliţiei să-i ţină loc!” – Sfântul Mare Mucenic (moldovenesc sau muntenesc, deci copt cu miere sau muuuulți în ”supă de nucă”) Radu, patronul mâncăilor de pretutindeni

      Sper să nu dispară Brăila până ajung pe acolo, un vechi vis, să umblu pe acolo prin piață, că știu cum e la Buzău unde mori ca măgarul lui Buzăuridan nehotărât fiind între babic și pește (așa că treci direct la
      desert, la o ”ureche de elefant” foarte aproape de Piața centrală)!

      Cu cât cobori mai în Sud cu atât e merdeneaua mai merdenea. Sweet Home, Alabama! Pe la Râmnicu Sărat (re)găsești ce-am mâncat în a II-a copilărie pe la 10 ani. Un soi de trigoane cu brânză fff bune. Mi le aminteam și acum… Deci iata-mă-s la a III-a sau a IV-a copilărie (le-am pierdut numărul) prin 2019,
      49 de ani, căutând plăcinta copilăriei prin Rm. Sărat. Nu trăgeam mari speranțe dar cum asemenea rahatului și minunile se-ntâmplă, ghici ghicitoarea mea peste ce dau în centrul orașului! De un soi de
      trigon cu brânză sărată, o specialitate locală (?), bătrână de cel puțin 40 de ani care-l
      aștepta pe Făt-Frumos din Bacău via București precum Moartea ”care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță” din ”Tinerețe fără bătrânețe…”. A fost minunată și, cu toate că se găsea în zona pieței centrale în mai multe locuri, am cumpărat conform instrucțiunilor universale de călătorie. De la locul unde era coadă formată din localnici. Mă rog, nici n-a fost greu. Și am și poze. Și de la Buzău.

      Revenind la mitici (cu accentul mai spre final, nu ca la ginta romană (apropo, pe Arcul de Triumf de ce nu e scris cu diacritice?) fiecare zonă istorică are ceva ce n-are cealaltă, ce n-au celelalte și rețiproca. Așa că dacă cineva ia-n serios și se ia prea-n serios când vorbește de superioritatea și inferioritatea unora sau altora e mai bine să mai luăm o-mbucătură de ceva, să ne pocnească timpanele
      și să n-auzim zgomotul de fond. Fiind eu o corcitură de ramură maternă moldavă, paternă transilvană (deși spun unii că Crișana nu e-n Transilvania), crescută la București între Olteniței și Giurgiului (cu vizite pe Dorobanți și vizavi de 13 Septembrie) și salvată de la moarte de o olteancă.

      P.S. Eu vă știu de la Silvia Kerim, de la ”Vorba de cultură” și din carte, dar și de la Top9+. 🙂

  • Cristian

    Da, mandrii Nordici au un complex de superioritate, si ne privesc de sus pe noi, muntenii, si pe moldoveni!

    OT: PS-ul m-a facut sa fiu tare trist: Silvia Kerim nu mai este, iar urmasa lui Top9+ o duce bine, doar ca din 2021 eu am ramas orfan de firma – din 2021 sunt pensionar!

  • Cristian

    Multumesc, dar nu e prea edificator!

    “Produs de patiserie preparat din foi de plăcintă umplute cu brânză sau cu carne” – corect, dar nuult prea general.
    Care e diferenta fata de pateuri sau placinta?

    iar ilustratia este doar pt “merdane”, facaletul turcesc ce se foloseste la prepararea merdenelelor!

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>