despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul 
|
„Shaormeria Băneasa” e una din francizele locale care s-a extins bine în ultimii ani, ajungînd la cel puțin vreo duzină de unități în Capitală, cu toate că produsele sînt mediocre. Și uite că a reușit să pună în valoare locul ăsta de pe Regina Maria, dintre Rond și 11 Iunie, care altminterea ai zice că n-are vad.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josE mizerie și-n segmentul mai puțin cunoscut al străzii ăsteia: cel ce trece prin spatele Ministerului Transporturilor.
Cînd e vorba de produsele de patiserie și brutărie… cît mai puțin, cît mai puține. Nu-s multe alea la care chiar merge să presari mac, susan și alte semințe! Merge la covrigi, merge la batoane… hai, la cîte-o chiflă-acolo. Dar nu la orice și, mai ales, nu oricît! Să luăm covrigul – amărîtul ăla de covrig „brașovean” pe care, oricum, nu-l mai găsim la vînzare nicăieri conform rețetarului știut. Pe el se pune mac – un pic de mac – și ceva sare; sarea fiind dintr-aia mai grunjoasă. Azi se obișnuiește ca sarea să fie tot mai puțină – e nesănătoasă, nu-i așa? – și să fie doar enervantul mac, ăla de care nu ai cum să scapi dintre dinți! Covrigii cu susan și semințe au ajuns, în schimb, să fie mai reușiți – comparați cu produsul de bază, tradițional. Pe baton se poate pune un pic de mac; la fel și pe unele chifle. La fel, cuvîntul care nu se-nțelege e „un pic”. Nu e nevoie – chiar nu e! – de astfel de adaosuri pe pateuri, merdenele și alte produse de patiserie. Obiceiul deja împămîntenit de a le orna cu semințe vine doar de la ușurința vînzătorilor de-a identifica produsele aflate la vînzare. Să zicem că pateul cu brînză n-are nimic deasupra și cel cu ciuperci are niște semințe – imediat le deosebesc! Dar noi, clienții – consumatorii – ne scobim în dinți și scuipăm aiurea fel de fel de boabe. Halal! mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos… iată un înscris în mozaicul intrării într-una din casele de pe Regina Maria, de dinainte de Rond.
E mai valoros decît am crede, deoarece se referă la activitatea fabricii de profil „Ode” a lui E. O. Derolinian, aflată pînă la Naționalizare pe strada Înclinată.
Ce bucurie, să mai descoperim una din micile rămășițe bucureștene pe care pășim fără să luăm seama! Nici n-o bagi în seamă, mai degrabă-ți ia ochii vecina îmbrăcată-n cărămidă.
Chiar eram curios cine-a venit în Romană, acolo unde restaurantul „La plăcinte” s-a-nchis. Ia ghici! Taman un „Mesopotamia”, întregind cu mîndrie frontul fast-foodurilor pe care le știm aici de-un car de vreme: KFC și McDonald’s.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
În orașul ăsta al nostru – așa de sucit – ai nevoie de mașină taman pentru momentele în care nu vrei să folosești mașina! Ia, vrei să mergi în parc, să te plimbi, să te recreezi, să te dai cu bicla. Sau vrei să te duci în centru, să-ți porți picioarele pe străzi deschise pietonului. Dar îți dai bine seama că n-ai cum s-ajungi lesne, fără să te umpli de nervi, ba chiar fără să simți că viața ți-i pusă-n pericol. Astea-s treburi știute – doar noi scriem despre ele de atîția și atîția ani! Și nici unul din cetățenii Capitalei nu-nțelege de ce niciodată n-au fost rezolvate; ba – mai mult – de ce nici acuma n-au fost măcar luate în seamă. Culmea – pentru început nu e nevoie, pentru îmbunătățirea locuririi noastre, de o revoluție a infrastructurii, ci de ajustarea ei. Cum ar veni, pînă la crearea unor veritabile culoare de acces a bicicliștilor și pietonilor din fiecare cartier atît către inima orașului, cît și către punctele locale de interes reprezentate de centre comerciale și locuri de recreere, oamenilor le-ar fi de folos practicarea și unor improvizații cît de cît sigure, fără obstacole deosebite. Fiecare ar înțelege folosul și – după o vreme – fiecare și-ar găsi locul din spațiul public! Dar – uite, na! – în continuare bucureșteanul își cațără bicicletele pe mașină ca să se ducă-n parc, la cîteva stații. De ce? De-aia, fiindcă preferă să se chinuie așa decît să se știe-n primejdie. Citiți și: |
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2022 simply bucharest: a league of gentlemen Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
comentarii