despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

din zbor (293)

Un magazinaș de toată isprava, numai și numai cu băuturi – sună mai bine decît să spui „cu băutură”.

Îl găsiți pe 13 Septembrie înainte de Lira, pe aleea ce ducea la fostul complex comercial „Nick” de odinioară.

Magazinul se cheamă „Alfa Drink” și găsiți în el tot ce vreți. Are și site de unde puteți comanda.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

semne bune 66 – pe strada Aurel Vlaicu la 91 şi 93

scris de Ando

Strada Aurel Vlaicu porneşte din strada Icoanei, apoi taie succesiv: Dumbrava Roşie, bd. Dacia, Mihai Eminescu şi se opreşte la gura de metrou din Şos. Ştefan cel Mare, vizavi de stadionul Dinamo. Destul de lungă, dar plină cu clădiri interesante.

Pe segmentul dintre Eminescu şi Ştefan cel Mare, mai întâi ne oprim la numărul 91 şi apreciem renovarea clădirii moderniste de aici, operaţiune prin care s-au pus în evidenţă detaliile şi nuanţele specifice arhitecturii Art Deco.

   

Satisfacţia e completată şi de faptul că, vecina sa de la numărul 93 (o clădire, alminteri, la fel de elegantă), a scăpat, în sfârşit, de stridenţa spoielilor succesive cu care se pricopsise cu nişte ani în urmă.

„Semne bune” – toate articolele

Matty

„vă face Piedone”

Începe să se vadă – și asta e unul din lucrurile care contează, nu-i așa?

Iar Piedone știe bine ce contează: așa că și face, și arată că face.

Da, îs ceva lucruri care se văd schimbîndu-se-n sectorul 5; și încă unul care nu se vede, dar se simte: că-ncepe să funcționeze treaba.

Că mizeria nu zace, că – la o adică – ai pe cine să chemi să rezolve, că parcă poți să ai încredere.

Nu-nseamnă că e bine: înseamnă doar că, pentru locuitor, pare mai bine.

Nu trebuie mai mult – Piedone știe.

Case căzute 438 – Str. Părintele Galeriu 5

scris de Ando

Pe fronton scrie 1908, deci căsuţa asta are 113 ani. După cum ne arată google maps, prin 2009 se pornise o acţiune de renovare, dar apoi…

De mulţi ani, casa arată neglijată şi părăsită.

 

mai multe despre Case căzute

Matty

Din fugă (99): ca nuca-n perete

scris de Ando

Cum era de aşteptat, la intersecţia străzilor Eminescu cu Aurel Vlaicu şi Erou Ion Călin, ne-am pricopsit cu „măgăoaia” asta care brutalizează, efectiv, toată zona din jur cu înălţimea sa.

 

Ciudat sentiment! Parcă era mai „frumos” înainte, cu scheletul de beton care zăcea de ani de zile, dar care, măcar era ascuns sub vegetaţia spontană.

Matty

ne permitem!

Ca să nu mai fim chiar ultimii săraci din Țară, iată – o să scumpim transportul public: calitate pe bani, nu pe nasturi!

Trei lei un bilet: un pic mai mult decît dublu, dar merită.

Primim în schimb, ce-i drept, mai mult stat în stație, mai mult jeg în tramvai și troleu, mai multe defecțiuni și accidente, mai multe șantiere de reparații unde nu se lucrează nimic și la fel de multe trasee gîndite aiurea: merită fiecare leuț.

Nu aici trebuia s-ajungem. Transportul public ar trebui să fie gratis – nu pe bani.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici

Matty