despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

comentarii

arhiva

din presa vremii: la loto

Cîștigul la loterie a fost mereu un vis frumos pentru noi. De la cele două loturi ale lui Caragiale pînă la Ogică – și trecînd prin traficul cu lozuri cîștigătoare pe vrema ilicitului”… cine n-ar vrea să cîștige?

Să vedem ce se putea cîștiga, odinioară, la loto.

Păi, în decembrie ’61, puteai cîștiga… un Mozvici 402!

Tragerile speciale, de sfîrșit de an, erau atractive! Dar și-n timpul anului puteai avea noroc; așa cum vedem dintr-un supliment color al „Scînteii” din august ’67:

…sau, un an mai tîrziu, pe lîngă excursii la Istanbul, un Fiat 850 Spider – cu husă – și mașini… fără număr!

… de ce „cu husă”? vedeți mai jos de ce:

Anunțul nostru preferat e cel din Ianuarie ’68, la care premiul cel mare era un Volvo 121. Dar și Renaulturi 16, Mozvici 408 „cu patru faruri și radio”, Fiat 850, Renault Gordini (probabil „Dauphine”) și Trabant 601:

Cum arăta acel Volvo? Ia, să și vedeți un 122 – tot cam aia – pe care l-a pozat Ando, la pontul lui Paul Ioan Pârlea – le mulțumim amîndurora!

… firește, pe toate părțile îl vedem în episodul viitor al mașinilor vechi. Apropo – lista lor completă e aici.

din presa vremii – artiști străini în România (VIII)

In episodul de azi, ne ducem pentru început, hăt şi bine în urmă, tocmai în 1962, an în care venea în România şansonetistul francez Jean-Claude Pascal. Nu era de colea să-l ai ca invitat după ce, cu doar un an înainte, câştigase Eurovisionul!

Avea să mai vină la noi peste şase ani, ca invitat special pentru un recital la primul Cerb de Aur.

Eddy Mitchell, alt nume greu din Hexagon – cântăreţ şi actor de film –  dădea şi el, în 1973, câteva spectacole extraordinare la Bucureşti. Figură de rocker, voce de rocker! Legendă vie! Ce ar fi fost rock & roll-ul francez fără cei doi corifei: Johnny Hallyday şi Eddy Mitchell?

In 1974, în plină glorie mondială, marele ghitarist orb – José Feliciano venea şi concerta la Sala Palatului.

Vă recomandăm și un interviu luat în Martie, cînd José Feliciano a revenit aici pentru un concert!

Iva Zanicchi, singura cântăreaţă care a câştigat de trei ori San Remo, a dat şi la Bucureşti două concerte în februarie 1977.

Ultimul nume din episodul de azi este tot al unui star al muzicii uşoare italiene, vedetă consacrată a postului tv RAIUNO: Lara Saint Paul, care, în vara  lui  1973,  era prezentă şi în România.

partea întîipartea a douapartea a treiapartea a patrapartea a cinceapartea a șasea | partea a șaptea

va urma, la toamnă-

din presa vremii – artiști străini în România (VII)

Mai găsirăm? Ia, uite că da. Concerte, mai ales. Și poate erau chiar mai bine organizate decît azi.

Cerbul” ajunsese la a treia ediție, în 1970. Lumea aștepta și concursul în sine, dar și recitalurile invitaților speciali. Cum ar fi cel al lui Connie Francis!

Nu toate numele erau mari; ori nu toate ne par, azi, mari. Diversitatea artiștilor și a genurilor muzicale interpretate era, însă, vădită. Jazz, blues, negro spirituals” (cam ce-i acum gospel) – din muzica popoarelor, cum se zice.

Helen Shapiro cu Tony Bolton – în ’68. Un material despre ei, și aici, în arhiva British Pathe

Bill Evans, Dave Brubeck, Gerry Mulligan – asta-n ’70.

Lionel Hampton – un an mai departe…

în ’73, Golden Gate Quartet; și-n ’77, Mississippi Delta Blues.

partea întîipartea a douapartea a treiapartea a patrapartea a cinceapartea a șasea

va urma-

din presa vremii – artiști străini în România (VI)

Să vedem cine ne-a mai călcat pragul, odinioară.

Dalida. Iat-o în ’63; dar și revenind, opt ani mai apoi,  la Cerb”:

În ’65, era anunțat Tony Dallara:

Acum fix 47 de ani – adică-n ’68, că-i cald și-i păcat să facem calcule – începea să filmeze, la noi, Sylvia Koscina, „Bătălia pentru Roma”.

… pozele de ziar n-aveau cum s-arate cît de frumoasă era; dar, era.

În ’69 venea – de fapt, revenea, după ce cu an înainte fusese la primul Cerb” – Amalia Rodriguez; concertele au fost pline de succes.

Mai încoa’ deja – doar cu 40 de ani în urmă – ne cînta Demis Roussos!

partea întîipartea a douapartea a treiapartea a patrapartea a cincea

va urma-

din presa vremii – artiști străini în România (V)

Avem un episod mai special – cu un articol apărut pe 14 Ianuarie ’59, în „Scînteia”. Cu cine? Cu Raj Kapoor.

O, filmele indinene! La care azi ne rîdem, dar la care odinioară plîngeam – și plîngeam cu adevărat. Vagabondul! Articolul 420! Cozile uriașe la bilete! Obsedatele tînguieri cu „avaramuu”!

Ce să mai zic? Să trăiți, don controlor, eu la prima mă scobor! Și mă cheamă Rajkapor!

partea întîipartea a douapartea a treia | partea a patra

va urma-

din presa vremii – artiști străini în România (IV)

… cine-a mai fost pe-aici? și de ce?

în ’66, prin Aprilie – Kirk Douglas; interviul apărea în Mai:

un alt interviu – dar din ’70 – cu Belmondo, venit aici să filmeze Mirii anului doi, cu Marlene Jobert:

… dar ce nebunie trebuie să fi fost, în același an, la concertul lui Adamo!

… sau la vizita lui Mikis Teodorakis?

… cine nu văzuse Zorba – și cine nu-i fredonase muzica?

Încheiem azi cu anunțurile despre concertul din turneul Saritei Montiel.

…era în ’66, și era Aprilie. Ion Dichiseanu, ca să zic așa, ar putea spune mai multe 😉

partea întîipartea a douapartea a treia

va urma-

din presa vremii – artiști străini în România (III)

Mai avem un episod cu artiștii străini veniți la noi. Veniți să vedem.

Ce mai privire arunca Gianni Morandi! Phoenix era-n deschidere.

Josephine Baker – cam la pensie, săraca – venea și ea pe la noi; și la Cerb, dar și într-o serie de spectacole din februarie ’71.

Venise și-n vremurile bune, de dinainte de Război, la Tănase..

Ne-ntoarcem în ’57. La sfîrșitul lui februarie, îl aveam pe Yves Montand. Cînta la Sala Floreasca și… vizita fanele; și unde puteau fi, ele, mai multe decît la fabrica de confecții?

… oricum, venise cu soția – și ea era Simone Signoret!

În vara lui ’67 erau o groază de concerte. Remo Germani... Los Paraguayos… și enervantul Marcel Marceau.

Yma Sumac (cea de care pomenea, decenii după, Vanessa Paradis în „Joe le Taxi”) – în ’61!

în ’64, venea Petula Clark – și-n ’64, credeți-mă, Petula era celebră.

Încheiem – cu un articol despre prima ediție a „Cerbului”. Festivalul de la Brașov a fost un eveniment plin de fast, onorat de invitați de marcă – și a rămas în memoria tuturor…

… și asta se petrecea în 1968 – în secolul trecut.

partea întîi | partea a doua

va urma-

din presa vremii – artiști străini în România (II)

Continuăm să vorbim despre artiștii străini care ne vizitau țara acum 40-50 de ani? Haide!

Gilbert Becaud – februarie ’64:

Vico Torriani, în noiembrie ’59:

… în ’66, Jean Marais venea să filmeze la noi…

… cine mai (re)venea pe-aici? Orson Welles – în ’67.

în 65, Marina Vlady

Domenico Modugno, în ’62:

iar în 71, în august, surorile Kessler – ehe, ce vremuri și ce pasiuni, habar n-aveți…

partea întîi

va urma!

din presa vremii – artiști străini în România (I)

Iată-ne căutînd printre anunțurile și reportajele apărute în presa anilor ’50-’60 vești despre artiștii străini care ne vizitau țara. Veți vedea că nu erau puțini – și nici de mîna a doua, ca să zic așa.

Louis Armstrong, în martie ’65; avem și cronica concertului…

Edward G. Robinson, revenit în țara natală, în mai ’66:

Luis Mariano și baletul madrilen – în același an, dar în ianuarie… și august:

… primul concert – dintr-o serie bună! – al lui Charles Aznavour, în aprile ’63:

… o reclamă la televizoarele Venus, festivalul „Cerbul de aur” și la aparițiile de-acolo ale îndrăgiților artiști Cliff Richards și Udo Jurgens (ultimul, recent decedat); se petrecea-n ’69:

Enrico Macias – din Octombrie ’67…

Iar în ’64 – la festivalul George Enescu – îl aveam pe Arthur Rubinstein

va urma…

concluzia: unde era stația T.F.F. Băneasa?

pregătit de C. D. Mocanu și HM

Vara trecută ne-a dat prin cap să dibuim unde a fost stația de radio Băneasa; și am reușit.

Mai în toamnă, ne-am gîndit să aflăm mai multe despre locul unde era stația T.F.F. Băneasa. De-abia azi venim și cu o dovadă a ființării sale.

Harta apare în Planul și ghidul orașului București, al maiorului Pântea, ediția din ’23.

… planul se găsește într-o secțiune digitalizată a Bibliotecii Naționale dedicată Bucureștiului.