despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

din zbor

S-a-nchis primul restaurant Alioli – cel de pe Popa Tatu. A rezistat ceva acolo; acuma e un restaurant chinezesc.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

La Finca by Alioli

V-am anunțat, la vremea potrivită, că minunata „Livadă cu vișini” a trecut la alt stăpîn: la Alioli – bun restaurant, dacă mă-ntrebați pe mine.

Terasa – acoperită acum – este neașteptat de răcoroasă și, în general, arată bine tot locul: e frumos!

V-ați prins c-am fost și eu pe-aici, nu? Și mi-a plăcut.

Am mîncat.

Meniul te-ajută mult – nu te chinui să răsfoiești pagini nenumărate, dîndu-ți seama ce merită și ce nu să comanzi. La Finca a făcut jumătate din treabă: a lăsat în meniu doar acele lucruri care sigur o să-ți placă.

Oricum, ce s-o mai lungim? … paella cu… de toate, cum se zice – și-i de-ajuns.

Ca bani: ok
Curat: da!
Servire: foarte bună

deschis şi duminica!

ultima dată acolo: vara 2016

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

din zbor: ce s-a mai închis

S-a închis Livada cu vișini – și îmi pare rău. Locul a rămas; zilele astea se trage tare pentru noii stăpîni: anume La finca by Alioli”. Alioli – restaurantul spaniol de pe Popa Tatu deschide aici; n-am înțeles dacă se mută – sau se inmulțește. Măcar n-a ajuns pe mîna cine știe cărui investitor nefericit.

S-a închis Balcic – restaurantul bulgăresc de la Perla. Asta nu-i chiar o noutate, fiindcă deja ființează, în locul lui, altul – chiar mai bulgăresc chiar: „Taverna La Ceflica”.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă III

Mi-am dat seama că e timpul să adaug cîte ceva la listele cu recomandări de anii trecuţi…

  • Africanele de la cofetăria Anomis (Panduri)
  • Ruladele cu ness de la cofetăria Nicoleta (Brezoianu)
  • Gogoşile şi langoşii de la gogoşeriile La Naşu (Prosper) şi La papa bun (Chirigiu)
  • Cabanoşii în foietaj de la acelaşi La Naşu
  • Covrigii de la cofetăriile Georgi
  • Sandvişurile cu jamon de la magazinul La Tienda (Tunari)
  • Şaorma românească de la fast-foodul La Cristi (Frosa Sarandy colţ cu Alexandru Cîmpeanu)
  • Quesadilla de la restaurantul Casa (Intrarea Spătarului)
  • Salata Balcic, brînza ca la Sopski de la restaurantul Balcic
  • Tartin de foie de la restaurantul Alioli
  • Cafeaua vîndută de Armeanu (strada Grigore Manolescu)

Dar – la orice listă – mai trebuie să şi mai tai cîte ceva. Cu inima strînsă spun că nu mai e ce-a fost cofetăria Constance, de exemplu; că Nicoleta nu mai face bănăţene cu carne; şi că Hristmari s-a închis…

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă II | Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă I

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

2010 – ce am mîncat noi bun

Nu-s prea multe de zis. În 2010 n-am dat peste foarte multe lucruri; cîteva, totuşi, mi-au rămas în minte:

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Restaurantul Alioli: mult prea bun

Alioli e un restaurant care n-ar avea nevoie de nici o laudă, pentru că merge din plin – şi merge pe merit. Alioli e un restaurant cu specific spaniol pe care-l găsiţi pe Popa Tatu, imediat după Ştirbey-Vodă (unde era pîn-acu-ceva vreme La Papi).

Am lăudat de-a lungul timpului Valencia, recomandîndu-l ca un restaurant spaniol bun; azi a venit vremea să laud şi concurenţa: Alioli n-are terasa aia cu pisici, dar are un meniu mult mai bogat – şi are nişte porţii pe care se-abia le termini; că nu face o mîncare tocmai uşoară.

Nu ştii ce să-ncerci, dar e bine să te hotărăşti repede, pentru că oamenii vin şi pleacă (de mult n-am mai văzut restaurant plin seara la 7-8!) şi începi să te simţi ciudat cînd vezi că cei fără rezervare rămîn cu buzele umflate.

Cum să vă zic, Alioli face mîncare de zile mari. Face un soi de foietaj cu foie-gras şi cu hribi (porcini, pentru pretenţioşi) de-nnebuneşti, face… dar ce nu face? şi cînd vezi cît de bune sînt ingredientele, cînd vezi că foloseşte hribi proaspeţi (ce deliciu!) şi cînd ajungi la sfîrşit (cu mare greutate!) ai tot dreptul să te cinsteşti cu-n digestiv aromat.

Ce să mai spui? Doar că le doreşti (că eşti generos) sau îţi doreşti (că parcă nu te mai saturi) să fie acolo şi la anu’, şi peste patru ani, şi tot aşa…

Asta-i treaba cu Alioli. Site-ul lor e aici (văd că taman meniul nu merge, din păcate).

Ca bani: ok
Curat: da!
Servire: foarte bună

deschis şi duminica!

ultima dată acolo: toamna 2011

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos