despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Case căzute 565 – Calea Plevnei 76

Vizavi de Preoteasa, o rămășiță abandonată și decăzută a anilor ’90.

 

mai multe despre Case căzute

Semne bune 127

Merită să pomenim casa asta renovată?

Păi, dacă ne uităm de la ce am plecat… zic că, totuși, merită. Ce puteau face mai mult și mai bine?

Se găsește pe străduța Deceneu – e paralelă cu Mărășești, înspre 11 Iunie.

„Semne bune” – toate articolele

Semne bune 125

O mare parte din articolele noastre-s despre casele Bucureștiului.

… despre dărăpănături, despre refaceri nefericite, despre renovări inspirate.

Se cuvine să ne aducem aminte și despre una din primele case renovate din vremurile noastre: un exemplu dat tuturor că merită să pui în valoare o clădire veche.

Firește, uitîndu-ne acum la casa asta de pe Eminescu – e înainte de Tunari -, rezultatul ni se pare modest, mediocru.

Dar a-nsemnat ceva, să știți.

În anii ’90, da: cu adevărat a-nsemnat ceva.

„Semne bune” – toate articolele

Case căzute 546 – Str. Icoanei 41-43

Ne căzură ochii pe coșmelia metalică de-aici, unde multă, multă vreme a funcționat o terasă – chiar și pe acoperiș.

mai multe despre Case căzute

Civilizaţie publică LXXXIV – spații comerciale abandonate

Un trist parcurs central care ne scoate-n față prea multe spații comerciale stradale nefolosite, abandonate de ani întregi.

Ce-i mai scîrbos decît aerul de pe axa nord-sud? Între Patria și Inter, găsim o înșiruire sinistră de cocini. Cît de moartă e bucata de pe la Ciclop și Scala! Ce păcat că spațiul de la „Dalles” a ieșit din viața orașului.

   

De la Colțea-n jos, spre Unirii, mai găsim. Și la Sfîntu Gheorghe, dar mai ales după Cocor, unde era cîndva „1001 articole”.

Dînd roată Pieței Unirii, ne îngrozim iar de împrejurimile oribilului Circ al foamei.

Ne-ntoarcem, luînd-o spre Manuc:

Cu adevărat dezolant e segmentul înspre Națiunile Unite!

Cum intri pe Calea Victoriei, de asemenea mare păcat.

Pe Bulevard, fosta patiserie (odinioară „Spicul”) de dinainte de Cișmigiu. Înainte de ea, pe partea cealaltă, o succesiune de mizerii pe frontul de mai jos de Beldiman.

 

Coborîm – la Schitu Măgureanu, un colț dezolant, o celebră urmă a „Cireșicăi” și, spre Splai, un alt colț lăsat de izbeliște!

 

Nu ne oprim; la Kogălniceanu, o bucată din magazinul din stație și – după el – iar rămășițele altei patiserii.

 

În Amzei, spațiul vechiului magazin „Nic” a rămas pustiu.

Și nici măcar nu ne-am băgat prin Centrul Vechi; am rămas doar pe străzile mari, încă moarte din punct de vedere al comerțului. Uite pe Doamnei, spațiile de la fostele „Cei trei ursuleți” și „Titan”.

lista episoadelor din seria Civilizaţie publică – aici

Case căzute 518 – Șos. Cotroceni 21

La colț cu Carol Davila, un vestigiu al anilor de după Revoluție: adaosul ăsta funcțional – acum abandonat și hidos – unde a funcționat un soi de atelier pînă acum vreo zece ani.

 

mai multe despre Case căzute

din zbor (317)

„Badigardul” a fost, cu siguranță, una din instituțiile noi ale societății contemporane.

Într-o vreme-l întîlneam… dar unde nu-l întîlneam? Poate la mercerie, la aprozar, la librărie; în rest era la post peste tot.

Subiect de caterincă, cînd îl găseam, mai degrabă, păzindu-se de Moș Ene pe vreun scăunel la bancă, la farmacie…

S-au mai schimbat lucrurile, cel puțin în farmacii – agentul de pază a devenit o specie tot mai rară.

De ce, nu știu. Poate nu merita cheltuiala. Poate-l confundau clienții cu Arșinel – cel de pe vitrină – și-i cereau autografe.

din zbor (311)

Mă obișnuisem să fie acolo, de cînd lumea și pămîntul, deși au trecut mulți ani de cînd chiar am mai cumpărat ceva de la „Tip Top” din 13 Septembrie cu Trafic Greu.

S-a-nchis – atît.

Și pentru nostalgicii anilor ’90, să revedem și cum arăta la-nceputuri sigla cofetăriei.

Case căzute 409 – Str. Romulus 52 (?)

scris de Ando

A pomenit de ea şi Cristian Malide de curând.

Hardughia asta zace, de ani buni, abandonată în starea din imagini, la răscrucea străzilor Matei Basarab cu Romulus. Nu există niciun panou afişat şi ca, de obicei, în Bucureşti e o adevărată corvoadă să localizezi o clădire după număr. Aşa că, mai mult am dedus numărul după poarta de acces pentru materiale şi utilaje din gard, poartă pe care am dibuit-o pe Romulus. Asta dacă n-o ține de Matei Basarab, caz în care ar putea avea numărul 43… Oricum, după starea în care se află, o putem plasa, fără nicio ezitare, şi-n categoria scheletelor mobiliare.

mai multe despre Case căzute

Case căzute 281 – Calea Dorobanților 99 – actualizare

De vreo doi ani, clădirea unde fusese cinematograful „Volga” și mai apoi clubul „Studio Martin” a fost îmbrăcată-n schele, dar nu s-a văzut vreun progres: se renovează, se consolidează… se demolează?

Dacă te bagi în dosul ei însă, vezi că ceva se demolează: deocamdată e vorba de sala de spectacole; ce-o mai fi, om vedea.