arhitectura « simply bucharest: a league of gentlemen

despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

semne bune 66 – pe strada Aurel Vlaicu la 91 şi 93

scris de Ando

Strada Aurel Vlaicu porneşte din strada Icoanei, apoi taie succesiv: Dumbrava Roşie, bd. Dacia, Mihai Eminescu şi se opreşte la gura de metrou din Şos. Ştefan cel Mare, vizavi de stadionul Dinamo. Destul de lungă, dar plină cu clădiri interesante.

Pe segmentul dintre Eminescu şi Ştefan cel Mare, mai întâi ne oprim la numărul 91 şi apreciem renovarea clădirii moderniste de aici, operaţiune prin care s-au pus în evidenţă detaliile şi nuanţele specifice arhitecturii Art Deco.

Satisfacţia e completată şi de faptul că, vecina sa de la numărul 93 (o clădire, alminteri, la fel de elegantă), a scăpat, în sfârşit, de stridenţa spoielilor succesive cu care se pricopsise cu nişte ani în urmă.

„Semne bune” – toate articolele

Case căzute 438 – Str. Părintele Galeriu 5

scris de Ando

Pe fronton scrie 1908, deci căsuţa asta are 113 ani. După cum ne arată google maps, prin 2009 se pornise o acţiune de renovare, dar apoi…

De mulţi ani, casa arată neglijată şi părăsită.

mai multe despre Case căzute

Din fugă (99): ca nuca-n perete

scris de Ando

Cum era de aşteptat, la intersecţia străzilor Eminescu cu Aurel Vlaicu şi Erou Ion Călin, ne-am pricopsit cu „măgăoaia” asta care brutalizează, efectiv, toată zona din jur cu înălţimea sa.

Ciudat sentiment! Parcă era mai „frumos” înainte, cu scheletul de beton care zăcea de ani de zile, dar care, măcar era ascuns sub vegetaţia spontană.

Case căzute 437 – Str. Rondă 40 (juma-juma)

scris de Ando

Mai facem un mic popas pe strada Rondă ca să „admirăm” această casă, pe jumătate… ruină.

Intâmplarea a făcut ca, atunci când o pozam, să iasă în uşă proprietarul jumătăţii „normale”, cea din dreapta clădirii, care mi-a spus că partea jalnică aparţine fondului locativ de stat (a fost, mai zicea el, sediul unei cârciumi, apoi sediul a ceva birouri ale ICRAL)… în sfârşit, a încheiat spunându-mi că a făcut tot felul de demersuri pe la primărie ca să cumpere şi această jumătate în suferinţă, dar nu reuşit.

mai multe despre Case căzute

făcut degeaba.

Exemple de lucruri făcute să fie făcute, fără rost, fără să merite să fie făcute:

Sus, pe șoseaua Cotrocenilor, după ce treci de Grădina Botanică, a răsărit un „depozit” care-i, cică, Inspectoratul municipal integrat pentru situații de urgență al municipiului București (așa scrie la intrare) sau – că nu ne săturăm să botezăm lucruri – Centrul Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă.

De ce i s-a prevăzut un acces pietonal cu scări suplimentar, dacă acesta nu e folosit – și era clar că n-o să fie folosit, întrucît accesul nu dă înspre intrarea principală? Făcut să fie făcut!

Dar credeți că doar Statul face tîmpenii dintr-astea? Nicidecum:

Centrul comercial „Sun Plaza” are un acces imens, uriaș, gigantic dinspre Văcărești. Nimeni – dar nimeni – nu folosește esplanada asta și nici scările ei.

semne bune 64

Da – o demolare care trebuia să se-ntîmple.

Da – s-a zis cu mizeria de pe Splai, acea coșmelie îngrozitoare dintre casa Pompiliu Eliade și vechea librărie.

„Semne bune” – toate articolele

Poșta Puișor se înalță

Rînd pe rînd, se pierde urma vechilor poște „mari” ale orașului.

E vorba despre clădirile construite-n anii ’60 pentru activitatea comună P.T.T.R. – atît servicii poștale, cît și centrale telefonice. Reperele emblematice sînt Poșta Dorobanți, Titan, Dorobanți, Dimitrov și, firește Puișor; oamenii încă le numesc „poște” chiar dacă de mai bine de 20 de ani serviciile poștale din aceste clădiri au fost sistate și mutate.

Treptat, și „telefoanele” au încetat să mai lucreze cu publicul, închizîndu-și și apoi închiriind spațiile comerciale de la parter; azi oamenii mai pot intra ca să rezolve vreo treabă în clădirea de pe Dorobanți, de exemplu.

Clădirea Poștei Puișor e-n șantier: se lurcrează la înălțare – vedem ce-o ieși.

Citiți și…