despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

Case căzute 871 – Str. Colței 21

Părăsit, degradat încet – o zonă care a păstrat, cît de cît, ceva viață.

Semne bune 175

Pe Grigore Alexandrescu – între Clopotarii Vechi și Căderea Bastiliei – un imobil care n-a strălucit niciodată prin ceva… ceva anume. Măcar acum, renovat, e curat, simplu.

La cîțiva pași, renovarea recentă a splendidei case se așează, se îmblînzește.

un colțișor XXXIII

Blocul ăsta nu mai spune aproape nimic. Atît a fost învelit cu scîrț, împestrițat și peticit!

Însă… i-a rămas casa scării; și socot că-i printre cele mai reușite din toate pe care nu le știm.

Unde sîntem? Pe Lucaci – cum te bagi din Traian – la colț cu Sublocotenent Moga.

nu așa 58

Un șir de Case pe Căderea Bastiliei.

Cea mai înaltă a fost renovată și a primit o mansardă. Cea mijlocie a mai primit un etaj. Cea mai mică a fost demolată și – ca-n basme – acum a ajuns cea mai mare dintre toate. Dar, nu ca-n basme… e și cea mai urîtă.

un colțișor XXXII

Sîntem pe strada Traian și ne pregătim să intrăm pe Plantelor; e, aici, un mic scuar. Și ce-mi mai place clădirea asta!

E ditamai! Și, dacă apuci să bagi ochiul prin una din porți, mai dibui un corp în curte.

       

Case căzute 870 – Str. Toamnei 115

Lungă mai e strada asta! Ne aflăm pe bucata din capăt, cea de după Eminescu. Frumoase case.

Case căzute 869 – Str. Ardeleni 1

Ditamai imobilul – parcă funcționaseră aici niște cabinete medicale? – la colț cu Monumentului, deci în capătul dinspre Eminescu.

 

frumoasele jegoase XI

… tot nu ne-am oprit? Nu.

Ce poate fi mai trist decît starea-n care ghicim casele Brătianu? Le vedem din părculețul de pe Dacia, dar – în fapt – ele țin de strada Biserica Amzei.

O frumusețe de colț, pe Regina Maria, între Rondul Coșbuc și 11 Iunie.

Ne abatem și pe Gramont:

Ascunsă-n josul Mitropoliei, la colțul dintre Ienăchiță Văcărescu și Profesorilor.

Principatele Unite; ce mai stradă!

Rămînem prin zonă; pe Muzelor:

Pe Budai-Deleanu, o pereche de bloculețe.

Pe Căpitan Preoțescu:

Părăsim locurile, aruncînd o ultimă privire pe Șerban Vodă, la frumosul bloc de pe locul intersecției cu Leon Vodă.

În Cotroceni, pe Doctor Staicovici.

Peste drum de piața 1 Mai, pe cocheta alee Maica Alexandra.

Pe Alexandru Câmpeanu, lîngă „Mircea” – cunoscuta măcelărie. O frumusețe, și gardul, și cărămida – mult folosită pe strada asta.

Un pas mai încolo, la intersecția cu Frosa Sarandy, peste drum de populara mîncătorie „La Cristi”.

… intrînd pe Grigore Manolescu, un garaj interbelic care s-a păstrat mulțumitor. Poate nu-și găsea loc în serialul nostru, dacă nu m-ar fi pus pe gînduri că era pustiu; asta nu-i un semn bun. Vizavi funcționează și azi micuța afacere cu cafea a regretatului Haig Keșkerian!

Între Banu-Manta și Doctor Felix, cîteva exemple – Sava Henția, Scărlătescu, Maria Hagi Moscu.

Nu toate clădirile vechi sînt și frumoase – unele-s nereușite, altele pur și simplu banale. Uite și blocșorul ăsta de pe Theodor Aman.

În jos pe Cîmpineanu, cum dai să te bagi spre spatele magazinului „Muzica”, un bloc destul de nedreptățit. Și nu urmele gloanțelor Revoluției îl urîțesc și azi.

Apolodor cu Sfinții Apostoli, frumoasă clădire comercială!

 

Nu departe, pe Poliției, vizavi de infamul hotel „Tranzit” care nici acum nu a mai fost demolat, un bloc neîngrijit; uite că vecinul lui a avut mai mult noroc.

Cine să-i ia seama? Din intrarea Bisericii Ghencea, un bloculeț.

… și, firește, vizavi, bine-cunoscutul complex „Lira”.

Lîngă Chirigiu – iar pe aici! – în feliuța dintre Rahova și Tudor Vladimirescu care, timid, se mai modernizează.

  

O revenire-n Dudești, înainte de Depou.

Intrăm pe… intrarea Episcopul Radu:

Pe Dragoș Vodă…

 

Și chiar pe Mihai Eminescu, două bloculețe vecine.

citiți și frumoasele jegoasefrumoasele jegoase IIfrumoasele jegoase IIIfrumoasele jegoase IVfrumoasele jegoase Vfrumoasele jegoase VIfrumoasele jegoase VIIfrumoasele jegoase VIIIfrumoasele jegoase IXfrumoasele jegoase X 

Semne bune 174

Zic că-i de bine. Sau măcar nu-i de rău. Dar, gîndindu-mă la ce pocitanii au răsărit pe strada asta – Căderea Bastiliei – e, cu siguranță, de bine.

un colțișor XXXI

Strada Dragoș Vodă se face din Eminescu de la părculeț, merge paralel cu Precupeții Vechi pînă cînd se hotărăște să cotească și să iasă-n ea. Ce vedem aici? un imobil încîntător.