scris de Ando
În Piaţa Charles de Gaulle, noua grădină, cu aspect rustic, a restaurantului City Grill e amplasată pe colţul dintre bd. Primăverii şi bd. Aviatorilor. De fapt, era singurul colţ din piaţă rămas liber.
despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul 
|
Căscînd gura prin Centrul Vechi, mă-mpiedicai de un panou roșu, pus în fața restaurantului City Grill:
Hai, datsy van butch d-acilea! BUCĂTĂRIE TRADIȚIONAL URBANĂ! Și urbană, și tradițională – adicătelea pe toate le are, deși n-are nimic. S-au împins conceptele astea moderne, abstracte, la marginea idioțeniei. Scrieți, mă, ca pe vremuri: MÎNCARE BUNĂ! sau BUN ȘI IEFTIN! Că nu-i de rușine.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josPaul Everac scria odată că, odată devenit absolvent de-cine-mai-ţine-minte-ce-facultate-făcuse-el, situaţia sa aducea cu Piaţa Victoriei: multe perspective frumoase, dar nici o alimentară prin preajmă… S-au schimbat vremurile; Everac a murit, de perspectivele frumoase din piaţă a avut grijă Ceauşescu, dar – aflîndu-te prin Victoriei – ai ce mînca. E patiseria de la metrou, care rămîne – după ani şi ani – bună. Este Spring Time, una dintre primele afaceri din alimentaţia publică apărute după Revoluţie; rezistă – mă-ntreb cît – Gregory’s. Toscanei îi merge la fel de bine ca-ntotdeauna; iar la City Grill e buluc la prînz. Snack Attack are publicul lui; iar la covrigăria Petru e mereu cineva; şi mai e o covrigărie: Luca, Paul – nu ştiu, că mă-ncurc între atîţia apostoli. Jos la metrou de asemenea se găsesc covrigi. De curînd avem şi un Fornetti, care – în alte vremuri – ar fi rupt piaţa… În Decembrie Mc Donald’s s-a îndurat şi a deschis ditamai restaurantul în partea dinspre pasaj (la parterul America House) – aşa că numai cine nu vrea, nu poa’ să mănînce. Nu pun la socoteală şi vreo două-trei chestii sezoniere, care se laudă că vînd ba bio, ba healthy, ba nu-ştiu-cum – dar care, la ora falimentului, descoperă că au vîndut doar scump… Patiseria Bianca de pe Titulescu (imediat după Doctor Felix) încă se zbate să-şi găsească drumul prin valurile vieţii; şi trag nădejde că o să şi reuşească, că tare mult mai încearcă! Şi-n plus, imediat lîngă ea, se deschide mintenaş şi concurenţa – altă covri-gogo-patiserie… mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josCofetăria Iepuraşul din Cîmpu-Lung nu mai face krantz; mare păcat! O idee care a prins bine în reţeaua City Grill/Caru’ cu Bere/Hanu’ Berarilor: meniuri speciale pentru pensionari, cu 10 lei.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josCăutînd zilele trecute must de băut, am ajuns la City Grill, pe Lipscani. Anul trecut, pe vremea asta, erau singurii care vindeau must. Ei şi Caru’ cu Bere, ruda lor mai pricopsită. Nu aveau must şi nu erau siguri dacă o să facă, dar nu doar asta e problema. City Grill are nevoie să fie scuturat; se complace într-o rutină care nu-i face bine. După aproape patru ani de la deschidere, restaurantul arată prăfuit, afumat, murdar, întunecos. Servirea e tot mai delăsătoare. Mîncarea e încă bună, dar micile scăpări şi aici se văd: se grăbesc să o aducă şi e mai rece decît ar trebui. Ar face bine să se grăbească şi să se schimbe, deşi ce motive ar avea? Vad, are, slavă Domnului! Pauzele de prînz îi priesc. Străinii care nu găsesc loc la Caru’ cu Bere la City Grill ajung. E greu să bei must în Bucureşti! Tare greu! Anu’ trecut, pe vremea asta, găseai must la Caru’ cu bere şi la City Grill-ul din spate. Acum… încă n-au făcut. O să mai facă? Păi… nu ştim, cred că da… au zis ei. Da, mulţumesc frumos. E toamnă! Dacă nu faci must acum, atunci cînd? De Paşte? Daca tot a venit toamna, sigur o sa-ti vina cheful sa bei must… sa minci pastrama… insa, lelita Ioana, unde poti face asta-n Bucuresti? Sa zicem ca pastrama o rezolvi cat de cat repede, dar mustul e o afacere complicata. E perisabil si se pare ca nu are chiar atat de multi clienti pe cat ai crede. Am incercat sa dam de must in multe locuri: unii au zis ca o sa aduca, ca cei de la Nicoresti. Cred ca pina la urma sunt cateva locuri unde sigur au, si ma refer la restaurantele cu asa-zis specific romanesc; ce te faci insa daca nu ai chef de carutele imbracate in leduri de la intrare, de pieile de oaie mincate de pureci de pe perete si de momentele artistice de real angajament? Iata ca stiu: Caru’cu bere face must. Iar daca acolo nu o sa gasiti masa, iesiti frumos, faceti dreapta si iar dreapta… exact: si mergeti la City Grill, pe Lipscani. Acolo sigur gasiti o masa, si must, si cam aceeasi mincare ca la Caru’ cu bere… pentru ca au aceeasi bucatarie. Si va dau un sfat: incercati ciolanul, e pur si simplu demential de gustos! O buna parte din meritul pentru mancarea buna, servirea corecta si atmosfera suportabila din majoritatea restaurantelor de azi se datoreaza unui lant ce-a-nceput sa fiinteze cu aproape 10 ani in urma. Se numeste La Mama, si de cand a fost clar ca stilul lui merge, a fost urmat, imbunatatit si depasit. In plus, s-a extins si altfel: iata, de ceva vreme au redeschis Caru’ cu Bere, si l-au facut sa zbarnaie, fara sa-i strice izul istoric. E drept ca eu as fi preferat niste portii mai mari. Ca bani: rezonabil
ultima dată acolo: toamna 2008 |
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2025 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
comentarii