despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

comentarii

arhiva

Case căzute 533 – Bd. Mihail Kogălniceanu 22

Parcă nici nu vezi clădirea asta! Dar, chiar ascunsă de copac, să știți că e tristă.

mai multe despre Case căzute

după 14 luni din viața noastră

Un an și două luni de cînd tramvaiele nu circulă pe la Apaca.

Și – mai mult decît orice – alea două luni anume sînt de cînd putem zice că lucrarea chiar e gata… dar uite că oamenii nu pot încă să circule pe aici!

Nu se mai întîmplă nimic, nu se mai face nimic.

Tramvaiele au fost oprite pe 25 mai 2021, dar lucrările au început de-abia pe 8 iunie.

Case căzute 532 – Bd. Regina Elisabeta 37

Nici în stînga, nici în dreapta nu-i prea bine; dar bloculețul de care vorbim – cel din mijloc – e vai și-amar.

 

mai multe despre Case căzute

Case căzute 531 – Calea Victoriei 212

Iat-o și-n serialul nostru; anii trecuți a mai funcționat cîte ceva înăuntru, dar acuma nu. O găsiți pe bucata dintre Sevastopol și Frumoasă.

mai multe despre Case căzute

Case căzute 530 – Bd. Dacia 13

… iată-ne pe segmentul prelungit al bulevardului, cel dintre Romană și Grivița. Pe-aici au trecut alte străduțe, de-aia mai găsim pe zidul casei scris încă și numărul 3. În fine: șade amărîtă, aproape de clădirea extinsă ce curprinde și refacerea Cazinoului.

mai multe despre Case căzute

o scurtătură nouă!

Ieri s-a deschis un magazin „Lidl” nou pe Tudor Vladimirescu, între 13 Septembrie și Chirigiu, valorificînd una dintre pîrloagele postindustriale dintre șoseaua asta și Trafic Greu.

Ne-am ales, cu ocazia asta, cu o scurtătură nouă!

Se poate practica, prin parcarea magazinului, o legătură prielnică spre Sebastian dacă ne folosim, după aceea, de căile de acces ale centrului comercial „Vulcan”:

 

Atenție: aleea are sens unic, înspre Trafic Greu. Și atenție mare la linia tramvaiului.

listă de articole selecționate despre infrastructură – aici.

Case căzute 529 – Str. Stanislas Cihoski 1

Imediat ce-o iei spre ASE, din Romană. Mare păcat de bloculețul ăsta! Parterul a găzduit în anii trecuți un „Divan” și apoi un „Hussein”.

    

mai multe despre Case căzute

scuaruri, ronduri, părculețe… (5)

citiți și prima, a doua, a treia și a patra parte

Ne-am cam făcut, conștiincioși, treaba de a recenza spațiile astea bucureștene. Azi ne plimbăm un pic în trecut, căutînd să le vedem și-n alte configurații.

Prima oprire, la Piața Dorobanți.

A doua, în piațeta Cantacuzino, dintre grădinile Ioanid și Icoanei, fără insulițele de azi.

Spațiul din fața vechiului Teatru Național:

Grivița cu Sfinții Voievozi și Semicercului, lîngă Baie; azi biserica a-ngrădit tot colțul.

Berthelot:

Avram Goldfaden cu str. Mircea Vodă; azi nu mai e.

Tot în zonă, rondul Udricani, parțial păstrat.

Nu e scuar, dar… insuliță e; fosta Casă a anticarilor, dintre CEC și Vama Poștei.

O vedere a scuarului Dabija; „chioșcul” utilitar de gaze e și azi în picioare.

Un colț al pieței de la Televiziune, fără jungla și bălăriile din zilele noastre.

Pe Rosetti cu Nicolae Filipescu și Tudor Arghezi. Uite că și aici era un felinar cum mai găsim azi doar la Amzei și…

… în Piața Spaniei:

Fostul „Peco” de la Lido.

Ne-ndepărtăm de centru; larga piață din fața Gării Filaret:

… și rondul de la Sălăjan.

Surse foto: „Studiourile Buftea” „Cineclic” și altele.

Interesul public este calitatea vieții.

Toate din jurul nostru evoluează, și chiar dacă nu credem, o facem și noi.

V-am mai spus – demult – cum ne-am mutat interesele publice, odată cu trecerea vremii. Am vorbit despre civilizație; mai apoi ne-am ocupat de cetățean, ca să ajungem să ne pese de Om.

Încotro duce escaladarea asta? Care-i interesul, cel fără de care începem să ne dăm seama că viitorul n-o să fie bine?

Interesul public este calitatea vieții.

Poate, la repezeală, fiecare o să zică „da, așa e: să trăiești bine, să-te ajungi cu banii, să ai o mașină jos la geam și așa mai departe”

Din păcate, calitatea vieții nu-nsemnează asta… sau doar asta: ce bagi la maț e doar o mică părticică din înțelesul ei cuprinzător.

Calitatea vieții e mult mai mult: e și un oraș prietenos, și o vecinătate prielnică, și încredere în administrație, și înțelegere a celor cerute și așteptate pentru propășirea tuturor…

Calitatea vieții… of, oameni buni!

Știți? Vorbim despre ce merge și ce nu merge în Capitala noastră. Ni-i silă de primari, de la mic la mare; și folosim prea puțin din timpul și osteneala noastră pentru a-i face să funcționeze în interesul nostru. 

Și chiar mai puțin… pentru a pune sămînța viitorului.

Mai sînt doi ani; așa debilă cum pare, administrația Dan va lăsa atunci un oraș mai pus pe roate decît sîntem dispuși să recunoaștem azi.

Nu-i nici un motiv ca următorul primar să nu fie un primar al viitorului; acum e momentul să vorbim despre lucurile astea, să le dăm nume, să le dăm formă; și lucrurile astea sînt interesul public, tradus în calitatea vieții: nu „investițiile”, nu „proiectele”, nu „modernizările”, care sunt lucruri importante doar în sine.

Aleea Zoe

O plimbare prin cartierul „capitalelor” ne prilejuiește întîlnirea cu un vestigiu. Iată, pe bloculețul ăsta, urmele vechii denumiri a străzii pe care azi o cunoaștem drept Atena.

 

Da, se ghicește binișor: Aleea Zoe – așa se chemase strada înainte.

Mai găsim pe-aici – și doar pe-aici – și cei cîțiva stîlpi istorici ce poartă plăcuțele stradale.

  

citiți și: indicatoaretable și tăblițemici plăcuțe cu numere