despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
Parcă nu-i anul șaormei stradale, bucureștene. Cîteva experiențe recente și tot atîtea dezamăgiri din locuri atît cunoscute, cît și lăudate:
- „Master Doner” – cel de la Iancului, cum intri pe Pache – cu sosuri încă bune, dar o carne «de vită» proastă, tare, sărată, dezamăgitoare.
- „La Băiatu” – pe Dinicu Golescu – cu sosuri neîmbietoare, carne «de vită» de zici că-i din conservă, cartofi amărîți și deseori reci. În Amzei n-am mai trecut; poate aici o fi mai bine.
- „Genin” – Floreasca – grea, greoaie, cu sosurile care și-au pierdut tot hazul. Carne de pui fadă.
- „La Puicuțe” – pe Eminescu – singura șaormă din viața mea pe care-am aruncat-o după cîteva îmbucături. Nimic nu mergea și nu se potrivea în ea.
În cîteva locuri nu am mai fost; de ce?
- „Fendi” – de pe Novaci – nu mă-ncîntă niciodată cartofii lor cubulețe, de zici că-s fierți.
- „Mesopotamia” – știți, nu-mi place curcanul.
- „Dristor” – cam prea scump aici.
- „Băneasa” – îngrozitor de neconvingătoare, nici măcar în localurile-fanion.
- „Panorama” – de pe Mărgeanului – devenise mediocră.
Dar și cîteva locuri unde n-am nimic de reproșat:
- „Oby” – de la Piața Ferentari – chiar dacă nu fac decît cu carne de pui, șaorma e gustoasă. Peste drum au și o mîncătorie de toată nădejdea.
- „Orient” – de la Piața 1 Mai – mereu de încredere. Au și carne de porc, nu doar de vită și pui. Și ei țin o mîncătorie.
- „Colosal” – de pe Sebastian, la Lira – simplă, cinstită – și nu doar pentru standardul de cartier. E o afacere de familie: cu atît mai mult trebuie încurajată. Șaorma e aici doar de pui. Găsiți și mîncare gătită, cîte ceva diferit în fiecare zi – deschis doar în timpul săptămînii.
- „C&A” – de la Izvor – în regulă, pur și simplu.
- „Za’atar” – niciodată fușerită; plus că aici – în galeria centrului comercial „Vulcan” fac și mîncare libaneză.
- „Circus Döner” – de pe Lacul Tei – fără cusur. Deși succesul mai mare îl au burgerii din spațiul lor alăturat.
- „Nicu Balș” – dintre toate șaormeriile mai degrabă noi, astea par a fi cele mai bune, cele mai echilibrate, cele mai plăcute.
Nu uităm – la capitolul laude – nici de șaormele turcești, distincte:
- „Ayas” de lîngă primăria de pe Banu-Manta.
- „La Domenii” – de peste drum de piață.
Nu am ajuns la „Socului” și nici prin locuri de unde mereu am auzit lucruri bune: Baicului, Titan, Uverturii și mai știu eu unde.
Neschimbată situația generală: nu s-au impus șaormerii noi și stradal, în Centru, tot nu prea sînt. Au rămas amintire locurile unde vita chiar era carne, și nu doar pastă, iar berbecuțul lipsește.
Vizitele au fost nemijlocite, șaormele s-au făcut în fața mea așa cum am cerut și de fiecare dată le-am mîncat pe loc, așa cum trebuie.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
… binecunoscutul „Spring Time” din Victoriei – fără tăgadă, cel mai vechi fast-food din București – a intrat prin iulie-n renovare.
Două luni-jumate mai tîrziu, lucrările stagnează; de fapt, putem spune că nici n-au început.
scris de Ando
A durat destul de mult până s-a lămurit situaţia de aici, de pe Bd. Pache Protopopescu 94. Aşadar, aici s-a deschis, foarte recent, Grădina Pache. Are acces, imediat după colţ, şi din strada Agricultori.
   
Păi, şi ameninţarea? Să explicăm: avem aici, la această răspântie, (Mătăsari cu Bd. Pache Protopopescu) TREI ispite gastronomice, la nici 30 de metri una de alta: proaspăta Grădina Pache, iar vizavi: Eggspress şi… SHARO Kebab (asta din urmă, a pornit mai timid, cu două măsuţe gen „la varice”, dar anul ăsta a explodat: s-a renovat şi s-a extins şi pe trotuar cu vreo 10 măsuţe, cu scaune, iar shaorma lor e constant bună, am testat-o).
 
Aşa că celor rătăciţi prin zonă le va fi tare greu să reziste acestui triplu asalt de meniuri.
„Primo” devenise, în cîțiva ani, un reper destul de solid în zona marii intersecții dintre Antiaeriană, Petre Ispirescu, 13 Septembrie: un fast-food cinstit, mare, curățel. Iată-l închis: se pregătește-n loc „Doner Kebab by Chef Nicu Balș” – afacere care umblă să se extindă-n Capitală.
Clătităria „Crâng” de pe Mărgeanului s-a-nchis, cu promisiunea că se mută-nspre Bragadiru, pe la Cristalului.
În Cotroceni, pe colțul cu strada Zării, rămăsese un loc viran urît în urma demolării de acum cinci ani.
Iată-l valorificat prin amplasarea unei construcții ușoare, totodată marcînd o extindere a lanțului „Șhaormeriei Băneasa”.
Restul parcelei se amenajează de asemenea – zici că tot vreo terasă-ceva – un flashback nostalgic nouăzecist.
O parte a calcanului clădirii adiacente (știți, cea-n care funcționase cinematograful) s-a înveselit cu ferestre decorative și flori.
  
Mici actualizări.
La un an de cînd părea că se deschide un „Calif” pe Mihalache, aproape de Banu-Manta, nu s-a mai mișcat nimic – spațiul a rămas șantier… promițător.
Situația pizzeriei „Dodo” de pe Bulevard, lîngă locul unde fusese „KFC” e ciudată. Locul – funcțional întrutotul, chiar și cu meniurile pe mese – șade-nchis.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
O revenire-n Parcul Circului face bine: un colț bucureștean umbros, cuminte, plăcut. Nuferii încă n-au dat pe lac, da-n schimb sunt sute de broaște țestoase – au crescut ca purceii – și rațe, lișițe.
E și Circul – ne aducem aminte că s-a inaugurat pe vremea asta, în 1961.
Peste drum, pe Lacul Tei, putem face un popas cu folos, răcoros și… pofticios.
La „Circus Pub”; locul unora din cei mai buni burgeri – părerea mea. Nu că m-aș pricepe cu adevărat – deși mănînc, totuși, și am încercat destui – dar pot să-mi dau seama că-s buni de tot.
Fac și pizza – iar lipiți de ei e și Dönerul, pe care deja l-am lăudat.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
E, într-adevăr, aproape de mine – dar ajung rar la Piață la Rahova.
Păcat; fiindcă-i încă una autentică și plină de lucruri bune, cinstite – mai ales cînd e vorba de pus, la repezeală, burta la cale.
Să trecem cîteva în revistă!
E o puzderie de covrigării, patiserii, brutării. Pe toate, n-am cum să le probăluiesc – dar m-am bucurat să mă opresc la o patiserie micuță, la parterul blocului dintre intersecția pe care-o numeam Parcul Rahova și piața lui Nicu Păun. Locșorul se cheamă simplu: „Patiseria Rahova” – eu zic că e o surpriză foarte plăcută.
Înainte de intersecție, supraviețuiește o cofetărie – cum să zic? – ca-n anii ’90; dar și ce cremă au prăjiturile de-aici!
La fostul rond – cine mai ține minte că acolo-ntorceau tramvaie! – o șaormerie cotată bine în cartierul nostru: „La colț”.
Să nu uit nici grătarul din piață – piața Niki Scorpion, nu cealaltă, a primăriei – unde se abat, pe bună dreptate, pofticioși și de prin alte locuri.
Tot acolo – ghici ce? – gogoși la trei lei, scoase pe loc din oala cu ulei fierbinte.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Un frumos imobil interbelic – pe cuvînt! – e pe Banu-Manta, imediat după Primărie: construit de Avedis Carabelaian, celebrul negustor de cafea.
În micuțul spațiu comercial de pe colț s-au succedat fel de fel de localuri în istoria recentă; de vreun an și ceva a venit rîndul unui arăbesc – îl găsiți sub numele „Ayas lounge & food”.
Lipit de el – și cu acces separat de pe strada Teodosie Rudeanu – se află grătarul; aici găsim un galantar și vreo două-trei măsuțe. Și… și, firește, kebaburi delicioase de luat cu tine – mai ales la un preț foarte, foarte bun.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii