despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

cu folos.

… la ce folos? Ăsta-i răspunsul cel mai bun, atunci cînd cineva se-ntreabă de puținătatea reacțiilor noastre la „actualitatea” bucureșteană. Folosul ăsta-i doar să ne ajute să fim cît mai bine pregătiți pentru a înțelege mersul Capitalei, pentru o viețuire mai prielnică împreună, pentru un oraș mai plăcut. De asemenea, vine din deslușirea a ce-a fost înainte, întrucît știm bine că aproape nimica nu-i nou sub Soare.

Așa cum mai vedem scris pe la vreo ușă „ne rezervăm dreptul de a ne selecta clientela”, alegem și noi în ce folosim deprinderea dobîndită de a cunoaște ce ne-nconjoară.

Păi, și de-asta poate ni-i așa drag să privim cele neschimbătoare.

Ne-a plăcut mult, vă dați seama, să punem laolaltă toate cele găsite în timp despre Talcioc; știm, desigur, că nicicum n-am terminat – și asta-i întotdeauna și partea cea mai frumoasă. Dar pînă una-alta, am strîns întreg materialul – actualizat de cîte ori e nevoie – într-o singură pagină, care poate fi citită cu ușurință.

Altminterea, bucățile se găsesc și separat: prima partea doua partea treia partea patra partea cincea parte

Cu ocazia asta ne-am adus aminte și cum în fiecare toamnă am reușit să producem cel puțin cîte-un articol mare – e vremea hoinărelii, în care orașul ni-i minunat de luat la picior.

O invitaţie… la un spaţiu pierdut

scris de Ando

Harnicii băieţi de la Uranus dispărut ne fac o invitaţie extrem de tentantă: prezentarea unei machete a fostului Deal al Arsenalului (zis şi Uranus), reconstituire realizată la scară împreună cu studenţi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.

Unde şi când?

Vernisajul va avea loc duminică 3 noiembrie între orele 17 și 19, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC).

Durata expoziţiei: 3 – 24 noiembrie 2024

Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 11 – 18,30

16 ani.

ne știți – și ne știți de ceva timp

din zbor (492-1)

… cam gata; turnul de la „Vulcan” e amintire.

din zbor (492)

De ieri s-a pornit dărîmarea turnului de apă – nefolosit de mult – din preajma centrului comercial „Vulcan”.

Și mi-am adus aminte și de proiectul „Towerspotting”.

cel mai lipicios.

Se-ntîmplă acum!

Și se-ntîmplă peste tot.

… vremea cînd Bucureștiul redevine lipicios, dulce, plăcut, abordabil, atractiv.

Din toate părțile ceva se ițește și te trage de mîneca scurtă!

Acum, pînă-n concedii; acum, cînd încă nu te moleșește vipia; acum, cînd miroase a tei, a caprifoi, a trandafir, a soc, a dude.

Bucureștiul de-nceput de vară.

Ăla care ni se deschide, care ni se oferă, care ne dă seri lungi, dimineți curate, care ne face cu ochiul: „lăsați de la voi… relaxați-vă”.

12000

La mulți ani!

E 2024 și vă urăm să fie un an bun. Noi – ca bucureșteni – sîntem sinceri: chiar vrem asta.

… cine știe? Poate-o fi anu-n care un colț de trotuar s-o putea face în mai puțin de patru luni de zile.

… tuturor!

E ziua noastră: au defilat flăcăi și fete-n hainele bune, în mașinile lustruite; noi, ceilalți, ne-am strîns împreună – așa-i frumos.

E ziua noastră, a tuturor: adică și a celorlalți.

Și a celor care acum, în ceasul serii, au fost trimiși să măture – de ce? – frunzele de printre blocuri…

Un gînd bun tuturor.

Mare supărare!

Zici că șade pe loc timpul din octombrie-ncoace: între pozele astea e cîte-o săptămînă și – cu toate c-o simțim deja aici – toamna asta tot nu vrea să-nceapă.