E bun Nicușor Dan.

E bun: fiindcă toată lumea poate da pe el tot ce nu merge-n Capitală.

Prin „toată lumea” mă refer și la toată lumea care ar trebui, mai ales, să lucreze cu el.

Da’ e bun, e bun primarul: și-așa a fost și Oprescu, așa a fost și Firea – pe cîrca lor restul părților implicate în administrara Bucureștiului s-a făcut că n-au nici o vină.

Vedeți voi, de pildă mi-ar place să-mi dau seama cine face opoziție la noi în oraș… și cui.

Avem partide care-s într-o parte la putere și-n cealaltă în opoziție: de înțeles pînă la momentul în care vedem că din cauza asta, în același timp, au agende complet opuse legate de administrare.

Viceprimarii Bucureștiului sînt fiecare de capul lui – dacă așa pare, înseamnă că așa o fi – și, mai ales, sînt la fel de lipsiți de rezultate precum primarul general, cu care altminterea lasă impresia că nici măcar n-au de-a face nimicuța.

Dar noroc – încă o dată – cu Nicușor Dan: a rămas singurul nepriceput din Capitală.

Belea… căci, din păcate, cam cu toții am avea nevoie să reușească să facă ceva.

Am avea nevoie – întîi de toate – noi, oamenii. Ne-am dumirit iute că primarul Dan nu a simțit nici măcar vreo clipă c-ar avea vreo datorie față de toți cetățenii care, timp de un deceniu, l-au susținut, l-au împins, l-au „crezut în stare” și lăsăm asta la o parte. Dar, ca bucureșteni, chiar avem nevoie de un primar care să reușească!

Mai mult decît noi… au, însă, nevoie ei: anume cei din partidele care l-au susținut și care acuma nu știu cum să se distanțeze de el fără să deconteze cumva mișcarea.

Ei, pe undeva cred că primarului Dan chiar îi plac toate astea.