despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

chinurile facerii trotuarului

Se face anul de cînd s-au creat premisele lărgirii accesului pietonal principal dinspre Sebastian către zona comercială Vulcan. Și de-abia acum, după un an… chiar se și-ntîmplă, lărgirea:

Faptul că oamenii s-au chinuit să meargă timp de vreo paișpe ani pe un trotuar de-un metru nu-l mai punem la socoteală!

din zbor (376)

Nu le-a luat decît vreo trei ani: ce mai înseamnă asta?

Da’ uite că magazinele „Kaufland” au reușit – nu se știe cum! – să introducă și posibilitatea alegerii numărului dorit de produse la casele de marcat în regim „self-service”.

fără garduri metalice în „Kaufland”

Pesemne c-ați auzit despre soluția aleasă de magazinele „Kaufland” pentru a delimita fluxurile vizitatorilor: cei care intră în hipermarket – fără certificat verde – și cei care intră în galeria comercială – cu certificat verde – erau separați de niște garduri metalice înalte de doi metri, învelite-n folie transparentă.

Sentimentul cumpărătorilor, desigur, era nu doar apăsător, ci de-a dreptul cumplit.

Iar soluția era îngrozitor de periculoasă în cazul vreunei urgențe, cînd busculadele create s-ar fi lăsat cu victime.

Iată că – de ieri pe azi – magazinele „Kaufland” au renunțat la garduri și au delimitat fluxurile cu benzi elastice simple, care doar sugerează și nu îngrădesc mișcarea oamenilor.

încurcînd oamenii.

Eu cred că-i absolut legitim să-ți dorești să parchezi cît mai aproape de intrarea-n magazin.

Cine are chef să-mpingă un cărucior plin cîțiva zeci de metri aiurea și – după aia – să-l mai și plimbe înapoi, ca să-și recupereze bănuțul?

De aia mi se pare așa o mizerie cînd magazinele dau voie celor cu gherete și dube să și le amplaseze în așa fel încît astea să ocupe locurile cele mai convenabile, obligîndu-i pe oameni să parcheze cît mai departe…

Asistăm la o nouă mitocănie din familia asta.

În parcările de hipermarket se mai lasă și mașinile electrice din flotele care oferă servicii de „ride-sharing”. Foarte bine; chiar e bine să se folosească spațiile de parcare pentru așa ceva.

Ce nu-mi place – și cu ce nu trebuie să fie nimeni de acord – e ca mașinile astea să fie lăsate pe locurile astea bune, de la intrarea-n magazin.

Astea-s locuri pe care doar cumpărătorii trebuie să le folosească – și cine se-nțelege cu magazinul să-și țină mașinile-n parcarea lui s-o facă undeva-n dos, fără să-ncurce oamenii.

din zbor

Că-n luna decembrie tot omul petrece mai mult timp ca de obicei la cumpărături, e de la sine-nțeles.

Mai ales în vremurile astea posibilitatea de a scăpa cît mai iute dintr-un magazin e un criteriu legitim de a alege unde să-ți faci cumpărăturile.

Din ce în ce mai folosit este sistemul de „self-service”, unde clientul își scanează și plătește singur-singurel cumpărăturile și pleacă liniștit, fără să mai aibă de-a face cu cozile.

Că sînt magazine unde sistemul ăsta chiar funcționează fără reproș – Carrefour, Auchan – e normal.

Că nici acuma însă, după un an de la implementare, sistemul din Kaufland nu poate fi operat în totalitate de cumpărător fără asistența fizică a unui angajat… e batjocură.

Dar diferențele între aceste abordări nu sînt numai de soft, dacă-mi dați voie să zic așa.

Carrefour a creat, pentru zona caselor unde clientul își face treaba singur, un spațiu larg, aerisit, în care nimeni nu se înghesuie.

Kaufland s-a mulțumit să improvizeze în toate magazinele un soi de staul îngust, în care oamenii se freacă unii de alții și se lovesc cu cărucioarele.

din zbor

N-am prea mai frecventat „grillul” de la Kaufland, așa că habar n-am de cînd s-au mărit așa de mult prețurile. Porția de mici e șapte lei, ceafa a ajuns nouă; și puii prăjiți s-au scumpit cu vreo doi lei. Sînt bani în plus. Scump!

La mai bine de un an de la apariția burgerilor gata făcuți și vînduți calzi, „Lidl” continuă să nu-i aibă decît ici-colea: nu-n toate magazinele. La mine-n zonă nu se găsesc decît pe strada Doina; nici pe Teiuș, nici pe Sebastian, nici pe Rahova. Aiurea!

Încheiem c-o altă recomandare de cartier: un local absolut onorabil, pe Năsăud, lîngă complex; firește, e vorba despre „Nussdorf”, care face mîncare bună și livrează iute acasă. Bravo!

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

ecologia costă

După cum știe oricine, e frumos să ții cu planeta: să reciclezi – cînd se poate – și să nu risipești.

După cum simte oricine, ecologia asta ne costă; becuri mai scumpe, pungi mai proaste, hîrtie mai grosolană.

Dacă, într-un acces de slăbiciune, te pune aghiuță să iei o sacoșă de plastic dintr-aia „biodegradabilă”, descoperi că dai pe ea mai mult decît pe una dintr-aia simplă, de plastic.

Păi la ce folos să dai 50 de bani în plus pe-o… pungă?

Să faci o faptă bună pe banii tăi? – de fapt, cam așa ar trebui să se și facă faptele bune – de-acord!

… dar cînd știi că-n treaba asta e, mereu, un interes al comerciantului, zău c-o lași baltă!

Mai ales că sacoșele de plastic obișnuite rămîn bune și trainice: folosesc și refolosesc de aproape trei luni doar cîteva de la Mega Image și nu s-au rupt deloc. Asta de reciclare!

o recomandare

… din Kaufland – bune și dulci; tare dulci.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

luînd plasă la cumpărături

Se-ntîmplă în Lidl și-n Kaufland: cam de două săptămîni au început să dispară sacoșele de plastic pe care le cumperi de la case. La-nceput au dispărut cele mai mari și mai trainice, apoi s-au epuizat și cele mai mici și mai proaste.

Nu mai găsești decît sacoșe de hîrtie – unde sînt, adică-n Kaufland, că Lidl nu are – și dintr-acele scumpe-scumpe, din rafie. La Lidl, la o adică, poți primi de la casieră o pungă subțire transparentă gratis, dar trebuie s-o ceri.

E o bîlbă logistică pe undeva – ba chiar una mare – dar de unde să știm noi?

… nouă nu ne spune nimeni nimica niciodată.

Deci, luăm plasă! De-acasă.

(estimp, sacoșele de plastic de la Mega Image au ajuns să fie chiar rezistente)

o glumă proastă de trotuar

Aș vrea tare mult să se-ntîmple ceva aici.

Sîntem pe Sebastian, la intrarea-nspre centrele comerciale Kaufland și Vulcan.

Se fac aproape nouă ani de cînd Kauflandul a venit și-a deschis și drumul ăsta. Și patru ani de cînd tot pe-aici vin și cei care-au treabă la Vulcan – unde-i Carrefour.

Să vă uitați cu atenție la trotuar.

E o glumă proastă de trotuar; o mizerie – și, peste toate, o zonă periculoasă: uitați la ce distanță de gard merg mașinile.

Da – să ne batem joc în continuare de cei care n-au cum să vină la cumpărături decît pe jos – de bătrîni, de oameni cu sacoșe cu rotile.