despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
de Ando, Bobocul și HM
Tristețe de toamnă, cum se zice: de cîți ani zace Volvo-ul ăsta aici, uitat de lume?
 
O-ntîlnire veselă acum: un Renault 4 draguț, îngrijit – drept și că-i din seriile fabricate mai la urmă.
    
Mașinile următoare-s, de fapt, cam aceeași mașină. Modelul 10 de la Renault e doar un 8 cu bot și spate mai lungi.
   
Sigur, noi le-avem pe ale noastre – cîte-or mai fi rămas; sigur, de Dacia-1100 e vorba.
 
Ajunși aici, chiar nu ne-a lăsat inima să nu v-arătăm și berlina următoare. Sigur c-am tras în poze o droaie de Dacia-1300, dar asta anume… chiar are ceva.
 
Revedem cu plăcere – e îngrijit, e păstrat – acest Opel Rekord A!
      
Încheiem c-o Škoda 120, versiune mai de final de serie, pe care ne-am bucurat s-o găsim.
  
(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)
Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie
de Ando, Bobocul și HM
Începem cu bîzdîgania asta, care – deși pare o chestie bricolată dintr-un Lăstun și-un Renault Espace – chiar este o mașină care s-a fabricat. Venită odată cu moda microcarurilor din anii ’70-’80, e un Gateau. Că asta-i marca ori modelul, zău dacă ne-om fi lămurit. Descoperirea e a lui Cristian Malide
Păzit de-un pisoc, iată și un Wartburg 311… ce plăcere, să-l descoperim!
 
Vechi? – da. Frumoase? – sigur. Rable? – deloc. Un Land Rover ca de jucărie.
  
E-nsoțit de un Jaguar care chiar pîndește, cu burta lipită de pămînt!
  
… și-un XJS, dacă tot admirăm marca.
 
Mult mai puțin sportiv decît Jaguarul, micuțul coupé de Rover 200 e, să fim cinstiți o raritate… mai mare:
  
Tot rar, modelul acesta de Toyota; mult timp Camry nu a fost pentru noi, europenii.
 
Ultima de azi – Steyr Puch Haflinger – e iar una mai prăpădită. O revedem după mulți ani tot datorită lui Cristian Malide.
(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)
Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie
de Ando, Bobocul și HM
Episodul 178 începe cu un Mercedes minunat: ca mărime, e succesorul „cozii de rîndunică”; ca formă, e precursorul „botului de cal”:
      
Două „Cobre”.
   
Un Volvo Amazon fără noroc; șade, uitat prin parcări, de mai bine de zece ani. Săracul, și ce bine se ține încă.
 
Revedem și 544 scos, un pic, din curte. Îl vrea cineva? Se vinde.
   
Mai mult noroc are Warszawa asta păstrată frumos! Apărut ca o Pobedă poloneză, modelul a fost fabricat mult și bine, pînă cînd s-au îndurat să se apuce de Fiaturi.
   
O colecție zdravănă: Nissan Patrol și Mitsubshi Pajero.
       
De multișor nu ne-am mai ocupat de mașini mai sportive. Dodge Stealth… care, de fapt, e un Mitsubishi.
  
Honda Prelude, generația a treia.
  
(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)
Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie
S-a ținut și-n toamna asta „Socialistele orașului”; expoziția s-a mutat în fața Bibliotecii Naționale. Mașinile, cele știute: frumoase, bibilite, păstrate – ți-i drag să le admiri.
Doar că, vedeți voi, tot socialismul ăsta – caracterizat prin faptul că de la an la an era tot mai rău – a molipsit, un pic, evenimentul; dacă-n anii trecuți ținea două zile, acum… doar una.
Noi ne-am obișnuit să socotim că fostul service RATB e o singură clădire, fără să ne intereseze că… nu-i așa.
În fapt, fostul garaj „Nord” de pe șoseaua Basarab, construit între Războaie, este doar clădirea din stînga, cea oarecum mai retrasă. Cea cu fațada rotunjită, care urmează linia blocului înalt de pe colț, e o adăugire destul de proaspătă.
    
Pe locul clădirii mai noi și a blocului sus-amintit, găseam la început clădirea unui cinematograf – „Lia” – care a rezistat pînă-nspre anii ’70. Una din fotografiile lui Șerban Lăcrițeanu, luată de dincolo de cumplita pasarelă Basarab în 1976, ne arată doar silueta corpului inițial al garajului: cinematograful dispăruse.
Clădirea scapă la Bombardamentele din ’44 – la fel și cinematograful ălăturat; peste drum de ea funcționa și o benzinărie „OSIN”.
Activitatea specifică a încetat de vreun deceniu, după ce clădirea a fost retrocedată. Mi-am dus și eu o dată mașina aici, la cineva.
Nu-mi dau seama cum s-a împărțit totul, ținînd seama de extinderile de după Naționalizare.
    
Și locul e, într-adevăr, întins substanțial în spate, înspre strada Petru Rareș (pe care se construise, în aceeași perioadă interbelică, un service auto foarte mare, azi înlocuit de un complex rezidențial).
Cîte din clădirile astea or avea și legătură cu vechiul garaj, nu știu. Cine să excludă și posibilitatea funcționării de mici făbricuțe pe aici?
    
Dinspre Titulescu, odată cu ridicarea Pasajului Basarab, nu prea îți mai sare-n ochi nimic din clădire. Dar e în continuare un reper valoros.
       
de Ando, Bobocul și HM
Episodul 177. Na, că am mai găsit mașini vechi… n-am ajuns încă să ni le pozăm pe ale noastre!
Pentru început, un Estafette venit de curînd, pesemne cu gîndul de a fi folosit ca dubiță de „truck-food”; sau poate nu. Rămîne, oricum, una din cele mai reușite utilitare mici, produsă timp de două decenii într-o singură generație fără modificări substanțiale. Modelul s-a asamblat o vreme și la Colibași – azi Mioveni.
   
Altă dubiță, altă generație, alte timpuri deja: VW Transporter.
   
O întîlnire stradală atît de plăcută, cu Fiețelul 850! Sigur, niciodată la fel de emblematic precum 500 și 600, dar cît de frumușel e:
    
Emblematic am zis? Să fie Corvette.
    
Revenim la o altă utilitară contemporană de succes a Renault – Kangoo.
 
O mașină autohtonă inimoasă, atunci cînd a început să primească și dedesubturile Renault – Dacia SupeRNova – de la Cristian Malide.
 
Și-am mai găsit ceva: un Trabant.
(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)
Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie
 Știți? – oricare-ar fi felu-n care noi ne vedem, pentru ceilalți o să fim întotdeauna niște etichete; și de cîte ori îs din cele mai banale!
De cînd ne aflăm pe lumea asta, sîntem ai cuiva; dup-aia, în fiecare cerc omenesc în care ne-vîrtim, sîntem altcineva: tata lu’… vecinu de la… colegu’ de… șefu’ la… și tot așa!
Și, în parcare, „ăla-cu”.
Și, dacă tot am ajuns aici, hai să mai rămînem un pic… parcați.
Cic-ar fi două feluri de oameni: unii au număru-n geam, alții nu.
Greșeala celor care nu e că presupun că ceilalți îs nesimțiți, dintr-ăia care mereu o să parcheze aiurea.
Cînd colo… e taman pe dos!
Cetățeanul care-și ține numărul la vedere știe el ce știe. Poate-și lasă odată farurile aprinse; poate uită un geam coborît; poate se sparge, se strică ceva pe stradă, poate trebuie pompierii să intre, poate are un vecin nevoie să manevreze ceva – cîte și cîte cazuri dintr-astea care se rezolvă frumos, omenește și cetățenește nu sînt!
Fiindcă sîntem printre oameni, de-aia.
de Ando, Bobocul și HM
Episodul 175. Zicem că-i bine garnisit.
Ce întîlnire, cu salvarea TV!
  
Scos la licitație, un Austin Seven din 1935; modelul e legendar, fiind – alături de Fordul T – printre primele mașini populare, economice, pentru mase.
   
Uite ce mai Citroën DS, pe care reușim să-l întoarcem pe toate părțile!
     
Urmează o altă legendă, o altă linie de neuitat. Păcat că – din buruiene – nu reies cum se cade toate, toate detaliile. Renault 16, deci.
  
Am promis acum trei luni că o să revenim, să vedem mai bine și Volvo-ul Amazon. Ei, iată-l.
 
Un Mercedes frumos rău – „Coadă de rîndunică” – și tot o reîntîlnire cu el.
 
Ne-ntoarceam la Citroën. Uneori e mai bine să lași lucrurile așa cum sînt; readucerea legendarei dubițe model H… zău că se putea și fără!
   
(lista completă a episoadelor şi a maşinilor publicate – aici)
Dacă aveţi întrebări despre unele dintre maşinile publicate, vă stăm la dispoziţie
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii