despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
Sortimentul de pîine numit „boierească“ se găsește acum, cam la orice magazinaș de cartier, cu 4 lei și 50 de bani.
Doar „Mega Image“ vinde cu 5 lei și 30 de bani: diferența este enormă.
Refuz—
Găsesc pîinea, în schimb, cu 4 lei și 17 bani la… „Economat“.
… în spatele pieței cunoscute – de vreo 15 ani – ca „Prosper”, aflată la colțul Sebastianului cu 13 Septembrie (adică peste drum de Lira) se găsește o halcă părăginită de oraș. N-au mai apucat să se ridice toate blocurile plănuite dinainte de Revoluție și, încă, nici cele așteptate de noul avînt imobiliar.
Zace, aici… ce zace?
… ce-a mai rămas dintr-o fabrică – nu mare! – de pîine. A funcționat cum-necum pînă-nspre 2003, ca secție a fabricii de pe Sălaj. Coborînd un pic în urmă, vedem că – deși adresa actuală e pe strada Conțești, inițial fabrica ținea de 13 Septembrie. Nici strada Conțești, așa cum iese ea azi prin spatele pieței, nu s-a numit mereu așa; pe felurite hărți apare trecută ba Penescu, ba Sălcuței, ba chiar Confirmării: multe-s cele care s-au schimbat în ani.
… dar nouă ne-a mai rămas – pe lîngă betoane care-o să fie, cîndva, dărîmate, amintirea caldă a pîinii proaspete.
          
… o pîine bună:
Am dat de ea-n Kaufland, dac-o mai fi și pe la alții – încercați.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
„Cuptorul de Aur” a fost una dintre primele firme care mi-au intrat în minte, în copilărie. Magazinul acela de pîine de pe 1 Mai (azi, Ion Mihalache), unde se găseau, încă în anii ’80, lipii minunate.
„Cuptorul de Aur” s-a păstrat multă vreme, ca centru de pîine ținînd de fabrica Pajura, dar și ca patiserie. Pînă vara trecută, cînd s-a închis. Am stat o vreme, gîndindu-mă că e vorba de vreo renovare – însă nu e așa. Nu știu ce va fi aici, dar sigur va fi altceva.
Pe-undeva e, desigur, păcat.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Nici nu ştiu cu ce să încep. Cu animalele? Cu tractoarele? Cu utilajele? Cu afumăturile? Cu buluceala? Cu belşugul de… da – cu belşugul, cu asta trebuie să încep; anume belşugul de toate.
„Indagra” este o expoziţie a belşugului; a abundenţei; a tot ce-are ţara asta mai fain, mai mănos, mai cinstit: pămîntul şi roadele lui – şi oamenii care trăiesc din roadele astea.
Vă zic sincer, ultima dată cînd am fost aici, la „expoziţie” şi-am căscat gura cu-atîta plăcere şi-ncîntare copilărească a fost la TIB-ul din ’89, cînd am luat pliante cu maşini de la refegişti…
     
Trebuie să mergeţi aici. Sînt de toate – cu fum de grătar, cu chiuituri şi cu mîndria aceea a omului muncitor căruia-i place să-i iasă treaba. Mîndria omului care face o treabă grozavă.
„Indagra” este o expoziţie mare a unei ţări încă eminamente agrare, o expoziţie care te pune pe gînduri.
Intrarea-i pe bani; 15 lei – plus ce-ţi mai iei de acolo; şi-au dat mîna cei mai de seamă producători de mîncăruri şi, dacă e să te laşi în voia simţurilor, păi nu scapi fără să te-opreşti la vreo zece tarabe măcar… Eu – modest cum mi-i firea – n-am mîncat decît vreo patru şuberekuri pe-acolo.
Da-s de toate. Cîrnaţi, mici, pastrame, gogoşi, colaci; bunul Dioszegi împarte pîine fierbinte să guşti pe săturate; dulciuri, poame, caşcavele – nu lipseşte nimic!
           
Zilele astea se ţine, tot în Capitală, Salonul Auto; eu zic că aici, la „Indagra”, ai adevăratele maşini de văzut. Tractoare cît casa, cu roţi cît un stat de uriaş; semănătoare, cositoare, secerătoare, grape, discuitoare – şi sute de chestii care habar n-au ce fac, dar sînt strălucitoare, solide, şi-ţi fac cu ochiul; tare te-ai mai cocoţa pe ele şi te-ai duce acasă doar ca să vezi cum se uită toţi la tine pe bulevard (chiar, cum or fi adus hardughiile alea din Bielorusia, bunăoară?)
Înăuntru, în pavilionul central, poţi vedea linii tehnologice de ambalare de toate soiurile; de cîrnaţi, de şunci, de iaurturi, de lapte, de sucuri, de… de orice – nu-ţi vine să ieşi afară înapoi.
                 
Dar, afară, sînt şi animalele. Oi, vaci, cai; dar şi păsăret – Doamne, toate naţiile de galinacee lăsate de tine şi de ingineria genetică-s aici! Vaci cu ochii blînzi; cai cu picioare înalte, de povară, oi cu blana groasă; şi – găini, găini, găini! Şi mai ales, crescători de găini! E şi ăla care i-a vîndut găina Iuliei Albu, dacă vreţi să ştiţi.
        
Asta-i aici, la „Indagra”. Se ţine la Romexpo – azi, Duminecă, e ultima zi. Daţi o fugă; este o treabă românească care face mai bine la moral decît o mie de alegeri.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Zilele astea se demolează încă una dintre fabricile noastre de pîine. Nu știu dacă vă dați seama, dar dintre fabricile vechi, multe s-au dus! S-a dus cea din Grozăvești, s-a dus cea din Titan; cea de la Lujerului – dacă nu s-a dus încă, nu mai are mult, fiindcă prea-i bun de altceva, terenul ei de-acolo… Nici în Vitan, nu cred să mai fie, fabrică – unde se mai face, azi, pîine în București? În Berceni, în Pajura, pe șoseaua Sălaj – zău așa.
Nici fabrica Băneasa nu mai există – în București. Cîteva poze de la parastasul – fără colaci – uneia dintre ultimele fabrici de pîine construite înainte de ’89:
       
Dacă sînteţi bercenari, ştiţi bine despre cine-i vorba. Koksal e fabrica aceea de pîine turcească de pe Izvorul Rece – după intersecţia cu Brîncoveanu.
Ştiu fabrica asta de foarte mulţi ani. Am cumpărat de aici – şi dacă am drum prin Berceni, cumpăr şi acum.
Koksal nu face doar pîine, ci şi prăjituri, brioşe – şi multe chestii dulci pe care le găsiţi şi prin alte magazinaşe bucureştene. Pîinea lor, de asemenea, se vinde în foarte multe locuri.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
scris de Ando
Un lucru bun, util şi civilizat. Pasajul pietonal de la Podul Băneasa. Interesant este că pasajul subtraversează şoseaua chiar pe sub podul respectiv, pe la capătul din zona intersecţiei Şos. Bucureşti-Ploieşti cu străzile Dobrogeanu Gherea, respectiv Elena Văcărescu. Are toate elementele de utilitate: trepte, podite cu material antiderapant, balustrade, piste speciale în pantă pentru cărucioarele persoanelor cu dizabilităţi, iluminare electrică în zona de sub pod.
E adevarăt că pasajul este marcat la ambele capete cu pictogramele clasice dar, ca “novice” în zona respectivă, parcă am simţit nevoia unei inscripţii suplimentare, gen “pasaj pietonal”.
Nu-i nimic, e bine şi aşa !
 
——————-
Pentru “cunoscători” şi nu numai 🙂 ! Brutăria Dioszegi, celebră în special pentru pâinea cu cartofi, are chioşc propriu în Piaţa Obor. Căsuţa-chioşc este amplasată pe platoul de lângă pavilionul nou, tronsonul dinspre strada Chiristigii. Programul zilnic 9-18, duminica până la ora 14. Mai vechiul magazinaş de pe latura blocului Bucur-Obor dinspre parcul cu primăria, care vinde şi el produse Dioszegi , funcţionează în continuare.
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Aţi auzit despre ironia ştirii că cea mai bună pîine din România este făcută de un ungur din Sfîntu Gheorghe. M-am tot întrebat cît de bună tre’ să fie pîine asta – şi acuma ştiu; am mîncat şi eu pîine de la Sfîntu, de la brutăria lui Laszlo Dioszegi: mare pomană şi-a făcut prietenul de la care-am primit-o!
Ce să zici? E o pîine gustoasă, mare (are peste un kil jumate), grea şi compactă, din care mănînci cîteva zile fără să-şi piardă din calitate; bună pîine! Chiar că e cea mai bună pe care-am mîncat-o de multă vreme!
Şi ieftină, nu ca asta care se vinde cu o sută de mii kilul, pe la tîrgurile tradiţionale.
Pe lîngă pîine, brutăria Dioszegi face şi alte minunăţii: cornuri, croissante…
Mi-a ajuns pe la ureche informaţia că pîinea asta se găseşte şi la noi; magazinul ar fi undeva la Bucur-Obor; dac-ar fi aşa, păi e de încercat şi de dat vorba mai departe!
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Şi de data asta, cozonacii cei mai buni pe care i-am găsit la cofetărie sînt cei de la Raisa.
Încă o covrigărie unde face să te-abaţi, deşi nu prea are vad: cea de peste drum de piaţa Coşbuc, de pe bulevardul Coşbuc.
Şi o laudă adusă cofetăriei Georgi de la Sebastian: unde poţi găsi o pîine ţărănească tare bună!
mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii