despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

din zbor (481)

Ia te uită: s-a închis restaurantul „KFC” de pe Bulevard, de la colțul cu Beldiman.

Dar – ca să nu ne apuce foamea prea tare pe aici – chiar în spațiul alăturat, care fusese nefolosit de mai bine de zece ani, s-a deschis o unitate din franciza ambițioasă „Dodo Pizza”.

din zbor (476)

Populara firmă „Pizza Ka” a-mpărțit în felii activitatea. Sediile din Militari și Pantelimon continuă sub același nume, în timp cele din Rahova și Berceni trec pe… „Pizza K”.

Calitatea a rămas.

din zbor (475)

Treci pe lîngă un loc zi de zi și nu-l bagi în seamă – știți cum e.

De-asta, pesemne, nici n-am văzut că „Pizza Hut” a-nchis unitatea de pe 13 Septembrie de la Șină. Nu-mi plăcuse niciodată faptul că nu luau comenzile de-acolo, dar nu mai contează acum.

Zona e deservită de la Pucheni – amplasament mai prielnic livrărilor limitrofe.

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă XVI

Nu stăm rău la lucrurile mărunte – alea care ne-mbogățesc viața de zi cu zi.

Ne bucură să știm, la îndemînă, patiserii de încredere, mici locuri unde mereu mîncarea e bună, prăvălii care nu păcălesc niciodată.

Laudele! „Apollo” de pe Dinicu Golescu, unde-i un gyros fenomenal. La un pas, funcționează și șaormeria „La Băiatu”, care chiar e foarte, foarte bună.

Patiserii? „Ianke” de pe Academiei, „La Nea Vasile” de pe Grozovici sînt descoperirile anului.

… dar cele mai bune merdenele rămîn cele de pe Batiștei.

Gogoși? Pe Cuza, la „Ido Memoș” – așa, mai pe dinaintea prînzului le găsim.

harta recomandărilor noastre

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă XV

Nou an – cam aceleași laude.

Nu putem spune c-a apărut ceva grozav, ceva care să „spargă” tipare – sau n-am dat noi de ceva-ul ăsta. Dar, știți și voi, numai ușor n-a fost: viața s-a scumpit și-i greu și să cumperi… și să produci.

Poate nu-i greșit să ne raportăm și la criteriul cantitativ; aplicațiile de livrare (dar nu numai) ne ajută să calculăm de unde-am luat mai des: și stau bine, așadar, Peng You, Çeşme, Za’atar, Treevi.

Ca loc de ieșit, cred că Berăria Centrală e-n frunte.

Patiseria de pe Batiștei – cu cele mai bune merdenele din București -, patiseria La Tati de lîngă Teologie și gogoșeria de la Chirigiu rămîn pe listă.

Măcelăria La Bia e foarte frecventată, magazinașul Murături la Domn’ Profesor de lîngă Lira la fel, precum și băcănia János Bácsi.

Produsul care s-a menținut cel mai bine? O să rîdeți, dar e o ruladă cu cremă făcută de o mică firmă – Eco Pati Plus – și care se găsește ici-colo, pe la magazinașe.

Să ne amintim și de cei plecați dintre noi: patiseria Vian de lîngă Gară, cea de jos, de la metrou Victoriei și magazinul La Prăvălescu.

Dintre unitățile care au părăsit lista din cauza deprecierii calității, amintim: șaormeriile Fendi și Panorama și cofetăria Sweet Evy. N-o să mai găsiți – cel puțin deocamdată – Hala Mahala: știu că se mutase pe Cuza, parcă sub alt nume și ba-i deschisă, ba nu.

Pe scurt – asta-i harta recomandărilor noastre.

2022 în mîncare

… 2022 a fost un an simplu, ce s-o mai dăm la-ntors! Dacă mai pe la-nceput comerciantul adăuga peste noapte 50 de bani prețului știut, mai prin vară deja nu s-a mai încurcat: punea direct cîte-un leu în plus.

Mde! Și de la atîția lei în plus, firește că nouă ne dă cu minus.

Și nu doar unul – ci mai multe minusuri.

Ați remarcat: produsul de ieri, îl vedem azi și mai mic în galantar – c-o fi pateu, c-o fi prăjitură – și nu din cauză c-am avea nevoie de ochelari!

Și nici măcar nu mai găsim flecuștețul cela care ne stîmpără foamea chiar așa, la-ndemînă: patiseriile vechi s-au rărit cumplit, iar cele noi se trag doar în locuri cu vad.

Altminterea, a fost anul marii extinderi a lanțurilor autohtone de fast-food. Și aici cu plusuri și cu minusuri; știi mereu aproape pe ce dai banii, dar produsul nu iese altfel decît mediocru standardizat.

Despre cofetării n-am ce zice. De cîțiva ani, nu știu: am cam rărit-o cu ele, fără să fie neapărat vina lor.

Vorbirăm pîn-acum de mîncarea „populară”; dar cred c-ar fi cinstit să pomenim și de cea pe care uneori o categorisim „de fițe” – cea de pe la festivaluri, de pe la unele furgonete, cea care se consumă-n draci în zonele pietonale ale Capitalei. Uriașele cozi de peste vară la înghețata din zona Amzei sînt uluitoare; tot acolo se produc kilometri pătrați de pizza; cît despre experimente, văd că se fac mereu și oamenii par că le laudă.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Pizza sare calul.

Gata, ne-au convins: știu să facă pizza și-n general le ies încercările.

Însă-i mare lucru să știi cînd să te oprești o țîră, ba chiar să mai și faci un pas în spate.

Îmi pare că se experimentează prea mult cu pizza „de stradă” – aia care se vinde prin Centru la bucată, la felie, la ștraif.

Nu toate combinațiile și nu toate încărcăturile se vădesc mereu reușit îmbinate, mă tem.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

„Sabatini”

Unul din locurile alea care îmbogățesc cartierul, care te bucură să le știi la-ndemînă.

Face chiar fericite vreo trei cartiere, întrucît găsim restaurantele „Sabatini” în Tei, la Domenii, și peste drum de Stadionul Național.

După cum te poate duce gîndul, specificul e un pic italienesc; dar oricine poate fi fără grijă, sînt și de-ale noastre: fripturi, ciorbe, cartofi prăjiți…

Italienescul, însă, e bun și foarte bun: pizza așa cum trebuie, cu cîte pe ea trebuie; paste… prăjituri.

Servire și atmosferă prietenoasă, bună, plăcută, iute; curățenie; tot ce te face să te-ntorci cu drag.

deschis în fiecare zi • site

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos

Pe unde să te-abaţi cînd ţi-e poftă XIV

Iată-ne la o nouă ediție a hărții recomandărilor noastre.

Pe lîngă ea, și cuvenitele vorbe însoțitoare care să ne ajute să vedem mai bine ce s-a mai întîmplat în jur. N-a fost deloc un an neinteresant: ne-a bucurat să putem găsi restaurante noi, la care-i o plăcere să mergem, fiindcă ne era într-adevăr dor să ieșim. De fapt, îmi pare – poate greșesc – că oamenilor le-a revenit tot mai mult cheful să mănînce bine în oraș, lăsînd comandatul acasă mai degrabă pentru „prostii” și feluri obișnuite.

Oricum: avem recomandări din toate. Ne-a plăcut la restaurantele „Mace” și „Imperial Turkish Cuisine & Steakhouse” și am luat la repezeală, cu interes, din locuri precum „Hala Mahala”, „Buoni e bravi”, „Çeşme” ori „Circus Döner”.

N-a fost chiar anul șaormei obișnuite: cu mîna pe inimă vă zic că nu prea mi-a mers niciuna la suflet!

Un mare cîștig e descoperirea cofetăriei „PlayBake” – bună, bună de tot.

N-am putut adăuga mare lucru în domeniul patiseriei; știți deja că aici stăm din ce în ce mai prost. Reușim, totuși, să lăudăm micuța unitate din Rondul Coșbuc; am păstrat, totuși, pe hartă și cîteva patiserii pe care nu le-am mai frecventat din cauza scăderii calității produselor, cum ar fi cea de la metrou, din Piața Victoriei.

În rest, ce să zic? Ce a mers bine… merge bine-n continuare – asta-i grozav! – și am călcat cu plăcere pragurile tuturor magazinelor preferate.

„Buoni e bravi”

N-au, ei, nevoie de lauda noastră – dar o primesc.

„Buoni e bravi” e unul din locșoarele care a ridicat în ultimii ani zona pieței Rosetti, unde aproape la fitece colț de stradă te ademenește ceva.

Toată lumea știe că aici se face pizza și – judecînd după aceeași lume care șede afară, la coadă – mai știe și că pizza asta e bună-bună.

Chiar e: și, deși-i tot de prin grupa celor care vînd la bucată – precum „Latin pizza” ori „Treevi” – e… e cu totul altceva.

Pe scurt, e foarte bună; e de încercat – e plăcut de încercat – și de revenit.

„Buoni e bravi” nu deschide-n weekend. Nu-i scump. Serviciul e foarte bun.

facebook.

mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos