despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

drăguț.

După ce trecuseră degeaba trei ani din mandatul precedentului primar al Capitalei, găseam destui oameni gata să creadă – sincer! – că acuș-acuș Firea se apucă, în sfîrșit, de treabă. Ca să pricepem măsura bucureșteanului.

Reluăm singura întrebare care contează: Avem vreun motiv să vrem ca noii primari din București să nu reușească?

din zbor (272)

Nicicînd n-a fost atîta delăsare-n vechile parcuri ale Capitalei: Herăstrău, Carol, Cișmigiu.

Nu, nu-i mizerie; nu-s lăsate gunoaie; e altceva: pur și simplu… nu se-ntîmplă nimic.

Iarba crește de capul ei, cucerind borduri, trotuare, crăpături, gropi; buruienele-s vii, iedera urcă pe toate cioturile uscate.

Zici că natura și-a pus în gînd să ne-arate că-i mai bună decît noi, cei cu foarfeca și grebla…

Și știți ce? Eu țin cu natura de data asta. Să crească iarba! Să-nflorească păpădiile!

Om gospodări noi cîndva – altcîndva.

Paștele în București

Dacă v-așteptați să-nfățișăm așteptarea sărbătorii de-a lungul timpurilor de demult, ghinion: nu-i despre asta.

E despre timpurile… de dincoace, mult mai dincoace.

Acum un deceniu-n urmă, de pildă, cînd ne obișnuisem cu un București nemaipomenit de vesel – ați uitat? Urări agățate de stîlpi, ouă colorate puse prin piețe și parcuri, ici-colea tîrguri, felurite puneri în scenă – cam bîlci, cam kitsch… dar cu siguranță atractiv!

Treptat, odată cu schimbarea primarului general, Capitala s-a mohorît în preajma Paștelui: de parcă era de rușine că trebuie să te bucuri de lucruri mărunte. Însă, ce-i drept, se compensa cu organizarea unor evenimente: concerte și prilejuri de ieșit în stradă, apreciate de toți cetățenii.

Firește, în condițiile de azi, organizarea de activități ce presupun buluceala iese din discuție; însă Capitala noastră, în mod rușinos, nu întîmpină Paștele cu nimic: parcă nici nu vine, sărbătoarea!

Duse-s și uriașele pregătiri – veritabile „vanghelioane” – pentru slujba de Înviere: sute de scaune-n stradă, bulevarde-nchise, boxe, lumini… lasere mai lipseau! De la an la an numărul participanților creștea – creștea ca-n poveste; nu că la ora doișpe și-un minut nu fugea toată lumea acasă, să-și puie burta la cale

Cum vine azi Paștele-n București? Pîș-pîș, ca și cum nu mai știm să-i înțelegem rostul și să-l primim… deși avem atîta nevoie de el!

Dar el vine – știți că vine!

O veste bună

scris de Ando

Mai repede decât mă aşteptam, obişnuit fiind cu lentoarea cu care, în general, se iau deciziile utile cetăţeanului, iată că va începe lucrul la montarea de noi copertine la scările rulante de la pasajul subteran de la Bucur Obor-Colentina. Nu prea înţeleg treaba cu termenele afişate (mie, unuia, mi se pare prea îndepărtat, cel de 7 ianuarie 2022, pentru finalizare), dar măcar să iasă ceva bine.

ha! poate așa funcționează!

… peste tot e plin de mașini neurnite; cine să le știe cu adevărat pe toate? Nici măcar primăria, cînd le mai pune cîte-o înștiințare-n parbriz.

Soluția asta – neplăcută, cu siguranță! – pare mai pe măsură. Trăiască samsarii!

 

cealaltă parte a administrației publice

Citiți:

«Continuăm treaba în Sectorul 5. Am dispus ca în această perioadă toate societățile care aparțin primăriei și Poliția Locală să lucreze împreună și în același timp. Să facem curățenie, să asfaltăm și să ne ocupăm și de mașinile abandonate din Sectorul 5. Am mers pe teren pentru a vedea cum se desfășoară toate aceste acțiuni și le-am cerut angajaților primăriei să țină cont și de dorințele și sesizările locuitorilor din Sectorul 5, pentru că, până la urmă, ei sunt cei care trăiesc zi de zi în acest sector.
Am vrut să le facem o bucurie și celor mici, motiv pentru care am cerut ca toate fântânile arteziene din sector să fie readuse la viață. Acestea au fost curățate și reparate. Pentru că știu că lucrurile mici îi bucură pe copii, am dispus ca toate aceste fântâni să fie dotate cu lumini colorate.
Sunt lucruri normale pe care le facem în această perioadă, dar care până acum au reprezentat un lux pentru cetățenii din sector.”, a transmis Primarul Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone.» (sursa)

Și înțelegeți:

Nevoia bucureșteanului de-a trăi într-un loc frumos, înconjurat de lucruri drăguțe, e la fel de mare și de legitimă ca aceea de-a trăi într-un oraș funcțional, sigur, predictibil, omenos, civilizat, curat și eficient.

Și acum chiar trebuie să înțelegeți:

Bucureșteanul o să se bucure din toată inima la primul lucru pe care-l crede bun și pe ăla o să-l prețuiască.

Unii înțeleg mai iute.

Tot Vanghelie!

Și-n sectorul 5 s-a pornit cuvenita curățenie de primăvară. Pentru prima dată se fac și lucruri importante: se sapă grădini, se scot cataroaie, se curăță crăci – n-aveam parte de astea pîn-acum.

Firește, laolată, cuvenita spoire a pomilor cu var, c-așa a rămas din moși-strămoși și… parcă nu vine primăvara dacă nu se face.

Se pun bănci pe la blocuri și se vopsesc gardurile; nu că era nevoie – de asta nu era.

Mai ales că noua vopsea – o vedeți în stînga imaginii – te duce cu gîndul la prazul uitat în fundul pivniței; urît mai arată!

Dar astea-s flecuștețe; oamenii le-nghit, îs obișnuiți.

La altceva ne ducem cu gîndul: anume că încă, după atîta timp, în sectorul 5 vopsim și văruim tot ce-a făcut Vanghelie.

Sectorul 5 a rămas așa cum l-a modernizat Vanghelie: aleile, părculețele, parcările, scuarurile – toate-s de la el. Grădinițele, școlile – de la el. Blocurile reabilitate – de la el. Felu-n care administrația lucrează cu cetățeanul – de la el.

nu ziceți, mă, că nu fac!

în fața Primăriei, alveola niciodată folosită drept parcare – de ce n-ar putea să stea mașini aici contra cost? – a primit două standuri pentru lăsatul bicicletelor.

în timpul ăsta—

Cu gîndul c-o să fie mai bine – cîndva – omul din București nici nu mai ia-n seamă toate lucrurile care nu funcționează.

Atîtu-i de obișnuit cu ele!

Ia un exemplu.

Un felinar rupt, care atîrnă deasupra oamenilor care trec pe trotuar.

De cînd atîrnă – asta nu știu. Îl văd de vreo săptămînă așa și după mintea mea, e deja mult prea mult.

Și-acuma să ne-ntoarcem la omul de care vorbeam la-nceput. Nu-i treaba lui să vadă mizeriile astea, nu-i treaba lui să se-mpovăreze cu ele.

Omului de bună credință i-e de-ajuns să știe că, la o adică, poate anunța undeva mizeria asta – asta și orice altă mizerie.

Desigur, asta-nsemnează ca omul nostru să știe cui și cum să anunțe.

Omul din București nu știe asta.

Și ceea ce-i cumplit e că nici ceea ce numim „autorități” și „furnizori de servicii publice” nu știu, în realitate, ce să facă, mulțumindu-se, fiecare, să se oprească la marginea competenței pe care înțelege s-o aibă.

o propunere excelentă

Cea mai rușinoasă neputință a Capitalei rămîne neconectarea liniilor de tramvai din Piața Unirii. Între Mitropolie și Sfînta Vineri nu circulă nimic.

Atîta timp pierdut, atîta mizerie aruncată peste oameni!

Asociația „Metrou Ușor” prezintă o propunere care ne arată… cît de simplu ar fi s-o facem.

Da, atît de simplu.

Și știți ce? Dacă ne-am apuca de treabă cît mai repede, am da șansa Capitalei ca, după 40 de ani, să recapete legătura est-vest.

Link direct către fișier (pdf)

listă de articole selecționate despre transportul public – aici • listă de articole selecționate despre infrastructură – aici