despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
Început de an și nelipsita trecere-n revistă a lucrurilor lăudate.
Fără a putea zice că am adăugat multe la lista noastră, ne bucurăm să păstrăm unități care confirmă – întotdeauna – și ne răsplătesc ocolul făcut pentru a le trece pragul.
Șuberekul de la Piața Galați… merdeneaua de pe Batiștei… încercările mereu reușite de la patiseria de pe Academiei… gyrosul perfect de pe Dinicu Golescu… reîntoarcerea „Sergianei”… toate ne fac viața mai bună!
Ne bucurăm, în plus, că nu a fost anul vreunui „exit” – ba chiar ne-am ales c-o patiserie–mîncătorie bună, la Kogălniceanu; de altfel unul din cele mai atractive locuri bucureștene pentru pofticiosul care-i pe fugă.
harta recomandărilor noastre
 scris de Ando
Harnicii băieţi de la Uranus dispărut ne fac o invitaţie extrem de tentantă: prezentarea unei machete a fostului Deal al Arsenalului (zis şi Uranus), reconstituire realizată la scară împreună cu studenţi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”.
Unde şi când?
Vernisajul va avea loc duminică 3 noiembrie între orele 17 și 19, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC).
Durata expoziţiei: 3 – 24 noiembrie 2024
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 11 – 18,30
scris de Ando
Semnalăm cu plăcere prezenţa, şi în această toamnă, pe gardul Muzeului Municipiului Bucureşti a deja consacratei expoziţii stradale „Trecut-au anii”. Pentru ediţia 2024, marele banner instalat grație inițiatorului acestei serii de expoziții outdoor: Andrei Bîrsan, fondatorul Asociației Bucureștiul meu drag, vine cu fotografii realizate de Șerban Lăcrițeanu în anii ’70, autor ce a surprins mijloacele de transport ale Bucureștiului, acum refăcute în imaginile zilelor noastre de diverşi membrii ai asociaţiei.
Expoziţia poate fi văzută până pe 15 octombrie.
   
scris de Ando
Semnalăm cu plăcere recenta lansare de către Muzeul Municipiului Bucureşti a proiectului „Călătorie în orașul pictat – vechea stradă a Colței”.
„Proiectul răspunde nevoii de a înțelege evoluția urbanistică a Bucureștiului, concentrându-se pe artera nord-sud care include străzile Lascăr Catargiu, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu și Ion C. Brătianu. Utilizând lucrările de artă plastică din patrimoniul muzeului, proiectul își propune să ofere publicului o imagine comparativă a peisajului urban de-a lungul timpului, completată de fotografii contemporane”.
Mai multe detalii despre acest interesant şi ambiţios proiect – aici.
Deja o primă etapă din proiect a fost realizată, anume deschiderea website-ului dedicat: stradacoltei.ro
scris de C. D. Mocanu
„Este aproape imposibil să vorbim despre Bucureștiul secolului XX fără a aminti bombardamentele care au lovit orașul în primăvara și în vara anului 1944. Cel mai devastator a fost, fără îndoială, cel din 4 aprilie 1944, primul bombardament al aviaţiei americane având ca ţintă capitala României.”
La împlinirea a 80 de ani de la tragedia care oficial s-a soldat cu 2942 de morţi şi 2162 de răniţi, Editura Vremea lansează la Librăria Humanitas Kretzulescu volumul „Bombardamentul din 4 aprilie 1944. O tragedie bucureşteană”.
Autorul, istoricul Alexandru Armă, se află la a douăsprezecea carte dedicată aviaţiei militare şi acţiunilor acesteia în cele două războaie mondiale.
Studiul istoric este ilustrat cu peste 200 de fotografii aflate în arhive (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Muzeul CFR, Arhivele Militare Naţionale, Biblioteca Naţională a României) sau în colecţii particulare.
Lucrarea constituie o importantă sursă de informaţii pentru pasionaţii de istorie şi un valoros instrument de lucru pentru specialişti.
Volumul poate fi cumpărat şi on-line de pe site-ul Editurii Vremea.
Deci, de reţinut!
Joi, 4 aprilie 2024, ora 19.00, la Librăria Humanitas Kretzulescu, întâlnire cu istoria.
Chiar mă-ntrebam ce mai pregătește Florin Mardale. Două albume ilustrate cu istoria Capitalei, unul cu Litoralul, altul cu Valea Prahovei…
Ei, al cincilea e dedicat animației și vă invit să-l descărcați.
Florin Mardale se ocupă și de Arta în detalii.
O recomandare din Revista Monumentelor Istorice: Cezar Petre Buiumaci a publicat materialul Monumentul de for public din București în timpul regimului comunist.
„Monumentele de for public bucureștene au avut în timpul regimului comunist un puternic caracter propagandistic în vreme ce simbolurile regimului anterior erau eliminate. Au fost demontate astfel statuile regilor României și ale marilor politicieni considerați de noul regim inadecvaţi pentru noua politică a României. În pofida lungii perioade în care regimul comunist s-a aflat la putere, amplasarea unui mare număr de statui și monumente cu caracter propagandistic nu a reprezentat un interes aparte. Astăzi, monumentele regimului comunist au fost înlocuite fie prin repoziționarea celor anterioare, fie prin ridicarea unora noi.”
Vedem cum au apărut monumentele dedicate lui Stalin, Lenin, Petru Groza și Răscoalei de la 1907, Ostașului sovietic, Eroilor patriei. Nici n-au fost prea multe, dacă ne gîndim drept; a fost mai puțin de demolat.
În fine; idei și planuri au fost destule – cum ar fi, în vara lui 1955, realizarea Monumentului Eliberării de la Băneasa:
„Monumentul urmează să fie ridicat la intrarea în Bucureşti, în perspectiva şoselei de la aeroportul Băneasa spre oraş, pe înălţimea dintre lacul Băneasa şi calea ferată Bucureşti-Constanţa, între cele două poduri, unde s-au desfăşurat în august 1944 lupte ale formaţiunilor patriotice împotriva trupelor fasciste. Compoziţia monumentului trebuie să redea în ansamblul ei grandioasa epopee a eliberării patriei noastre de către Armata Sovietică şi doborîrea dictaturii fasciste de către forţele patriotice conduse de Partidul Comunist Romîn. Compoziţia sculptural-arhitecturală a ansamblului va reda şi va sintetiza aspecte ale acţiunii de eliberare a ţării de către ostaşi, luptători din formaţiile patriotice, partizani, muncitori, ţărani, intelectuali, tineret sau alte acţiuni sau imagini care ar putea să sintetizeze epopeea din august 1944. Compoziţia ansamblului va ţine seama de problemele pe care le pune acest amplasament, în ceea ce priveşte silueta în cadrul peisajului urban înconjurător, perspectivele principale şi secundare şi va propune mijloace potrivite pentru tratarea împrejurimilor imediate ale acestui amplasament.”
Ce să zici? Ăsta chiar mai bine că nu s-a făcut!
Nu stăm rău la lucrurile mărunte – alea care ne-mbogățesc viața de zi cu zi.
Ne bucură să știm, la îndemînă, patiserii de încredere, mici locuri unde mereu mîncarea e bună, prăvălii care nu păcălesc niciodată.
Laudele! „Apollo” de pe Dinicu Golescu, unde-i un gyros fenomenal. La un pas, funcționează și șaormeria „La Băiatu”, care chiar e foarte, foarte bună.
Patiserii? „Ianke” de pe Academiei, „La Nea Vasile” de pe Grozovici sînt descoperirile anului.
… dar cele mai bune merdenele rămîn cele de pe Batiștei.
Gogoși? Pe Cuza, la „Ido Memoș” – așa, mai pe dinaintea prînzului le găsim.
harta recomandărilor noastre
Miercuri pe 27 septembrie la ora 6 seara veniți la Palatul Suțu.
E vernisajul expoziției „Mesaje săpate în piatră”.
„Muzeul Municipiului București organizează la Palatul Suțu expoziția „Mesaje săpate în piatră”, parte a unui protect care încearcă recuperarea memoriei urbane, a unor monumente rămase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere si fotografiere a crucilor din piatră din București care nu au rol funerar, în vederea creării unei baze de date on-line, disponibilă pentru cercetare, în paralel cu descifrarea inscripțiilor acelor cruci care necesită acest lucru, pentru poziționarea lor cât mai exact in timp si spatiu.
Bucureștiul deține în prezent un important număr de cruci din piatră a caror importanță este aceea că ne transmit informații despre stilul de viată al orășenilor veacurilor trecute, despre evenimentele la care au fost martori locuitorii săi, așa cum sunt războatele, epidemiile, conflictele sociale sau cele de natură juridică. Acestea sunt documente epigrafice și au atât caracter religios, în special atunci când era solicitat ajutorul divin al celor pomeniți, cât și laic, atunci când inscripția avea rol de a consemna o victorie militară, stabilirea unui hotar sau construirea unui edificiu, inscripția fiind totodată încadrată unui standard cu caracter religios. Crucile au fost ridicate la comanda unui domnitor, a unul înalt prelat sau mare dregător, a unui negustor ori a unui breslaș meșteșugar. Au existat situații în care au fost realizate la comanda comunității locale, în special în cazul crucilor de fântână, când membrii comunității isi treceau numele pe cruce pentru pomenirea ulterioară.”
Expoziția va fi deschisă pînă la 28 octombrie.
scris de Ando
„Trecut-au anii 2023” continuă tradiția expozițiilor outdoor găzduite la începutul toamnei de Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București), expoziții gen „atunci şi acum” cu fotografiile lui Andrei Bîrsan din 2003, refăcute în zilele noastre de alţi fotografi, membri ai asociaţiei Bucureştiul meu drag.
Expoziţia va fi pe gardul muzeului până pe 15 octombrie şi merită cu prisosinţă un popas!
    
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii