Florin Mardale… la munte și la mare!
După albumele de istorie ilustrată dedicate Capitalei și Litoralului, iată-l și pe cel cu Valea Prahovei, cu aproape 600 de imagini.
![]() despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul ![]() |
Florin Mardale… la munte și la mare! După albumele de istorie ilustrată dedicate Capitalei și Litoralului, iată-l și pe cel cu Valea Prahovei, cu aproape 600 de imagini. Ce păcat! Aflăm că „La Prăvălescu” – gata! – s-a închis. Fusese un loc bun, cu adevărat bun. O să ne lipsească. mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josNe obișnuisem cu binele: aproape zilnic, pagina „Studiourile Buftea” publica nenumărate imagini din arhivele cinematografiei noastre, din care am descoperit – documentate fotografic în timpul turnărilor și pregătirilor migăloase pentru alegerea locurilor de filmare – părți însemnate din istoria orașului nostru. Ce păcat; din decembrie trecut izvorul a secat. Fără să cunoaștem motivele, ne mulțumim să vă semnalăm că puteți din nou vedea seturi inedite de fotografii pe pagina „Cineclic”, pe care vă îmbiem s-o vizitați. Iată-ne la o nouă ediție a hărții recomandărilor noastre. Pe lîngă ea, și cuvenitele vorbe însoțitoare care să ne ajute să vedem mai bine ce s-a mai întîmplat în jur. N-a fost deloc un an neinteresant: ne-a bucurat să putem găsi restaurante noi, la care-i o plăcere să mergem, fiindcă ne era într-adevăr dor să ieșim. De fapt, îmi pare – poate greșesc – că oamenilor le-a revenit tot mai mult cheful să mănînce bine în oraș, lăsînd comandatul acasă mai degrabă pentru „prostii” și feluri obișnuite. Oricum: avem recomandări din toate. Ne-a plăcut la restaurantele „Mace” și „Imperial Turkish Cuisine & Steakhouse” și am luat la repezeală, cu interes, din locuri precum „Hala Mahala”, „Buoni e bravi”, „Çeşme” ori „Circus Döner”. N-a fost chiar anul șaormei obișnuite: cu mîna pe inimă vă zic că nu prea mi-a mers niciuna la suflet! Un mare cîștig e descoperirea cofetăriei „PlayBake” – bună, bună de tot. N-am putut adăuga mare lucru în domeniul patiseriei; știți deja că aici stăm din ce în ce mai prost. Reușim, totuși, să lăudăm micuța unitate din Rondul Coșbuc; am păstrat, totuși, pe hartă și cîteva patiserii pe care nu le-am mai frecventat din cauza scăderii calității produselor, cum ar fi cea de la metrou, din Piața Victoriei. În rest, ce să zic? Ce a mers bine… merge bine-n continuare – asta-i grozav! – și am călcat cu plăcere pragurile tuturor magazinelor preferate. Muzeul Municipiului București reia obiceiul editării unor publicații interesante și după închiderea colecției „Materiale de istorie și muzeografie”. Ne bucură apariția revistei de studii urbane integrate „Urbanitas”. Semnalăm articolul despre sediul Societății de electricitate din Câmpina ridicat în anii ’30 după planurile arhitectului Octav Doicescu. Îl puteți citi pe site-ul „Atelierul de arhitectură” al Lilianei Chiaburu, împreună cu care C. D. Mocanu a mai deslușit una din istoriile energeticii din țara noastră. Liliana Chiaburu, printre altele, proiectează case în stil tradițional românesc. La ce excelează Capitala? Despre ce mîncare putem zice – cu mîndrie – că numai aici ne pricepem să facem și că ne iese cel mai bine? Mici? Să fim serioși. Covrigi, pateuri, gogoși, prăjituri? Nu convingem pe nimeni. În orașu-n care trei sferturi din patiserii-s francize, am uitat să coacem pînă și amărîta aia de merdenea; să nu ne amăgim cu patiseria din Amzei, ori cu cea de pe Batiștei – merdenelele lor sînt încă bune… dar doar prin comparație! Gogoși? Cum să-ți fie inima mulțumită știind că la vreun parter de bloc din teritoriu se face o gogoașă care-i de două ori mai bună decît cea mai bună producție bucureșteană… și de cinci ori mai ieftină? Prăjituri? Pizza? Șaorma? Haida-de! Nimic din Capitală nu-i memorabil și unic. Vreun produs de măcelărie, de mezelărie, din domeniul lactatelor? Vai și-amar… Poate finețea vreunui restaurant? Poate – însă, raportat la majoritatea unităților de alimentație, am mîncat de fiecare dată excepțional în restaurante de pluton de oriunde din Țară, așa că… ciocul mic! Mă căznesc de cîteva zile să caut ceva cu care Bucureștiul să dea ora exactă; încă n-am găsit. Vai. mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe jos
Folosul, dacă e să mă-ntrebați pe mine, e că așa ajungi pe la vreo nouă-zece dimineața-n Alba Iulia, unde se află un loc cu cele mai bune gogoși, cei mai gustoși langoși și cele mai grozave plăcinte din Țară. Nu zic nu; s-or găsi și mai încolo, peste ziuă, dar nu-i obligator; iar turistul care-și pune-n cap să viziteze frumusețea asta de oraș la sfîrșit de săptămînă o să găsească-nchis aici. Plăcințile-s cu cartofi, ceapă călită, varză, ciuperci ori brînză și nu-s mai scumpe de patru lei; gogoașa – o buflă rumenă – un leu; iar langoșul… trei. Și-mi aduc aminte că acum vreo 40 de ani, pe vremea asta, mi-am cumpărat primul langoș: era la Matache – aveam în mînă tot trei lei; o monedă grea, cu efigia unei uzine – și-am învățat atunci cît de încet se răcește minunata umplutură cu brînză, oricît ai sufla-n ea. Ca să nu vă mîhnesc prea tare, în Alba mai sînt și alte patiserii care ne fac de rușine pe noi, pe bucureșteni – astea țin deschis și seara, și-n weekend. mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josCu ce ne-am scos și de data asta? Pentru cozonac, am ales „Piticot”… și chiar ne-am ales cu cozonac-cozonac. Bun! Pentru carne, măcelăria „La Bia” – am nimerit chiar și fără coadă, pe Sebastian. Iar de ieșit, o frumoasă surpriză în ziua de Paște: „Berăria Centrală” a avut deschis și-a pregătit ouă roșii și stufat de miel. mîncaţi şi beţi cu moderaţie | faceţi sport | mergeţi cu bicicleta | mergeţi pe josNemaipomenite, imaginile Căii Văcărești de dinaintea demolărilor. Și grozav că Dan Vartanian le-a publicat acum cîteva zile. Se adaugă seturilor de imagini cunoscute – Odiseea comunistă și Old Bucharest. |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() articolele noastre sînt preluate și de: ![]() ![]() |
Copyright © 2005 - 2025 Simply Bucharest Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
comentarii