despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

scuaruri, ronduri, părculețe… (5)

citiți și prima, a doua, a treia și a patra parte

Ne-am cam făcut, conștiincioși, treaba de a recenza spațiile astea bucureștene. Azi ne plimbăm un pic în trecut, căutînd să le vedem și-n alte configurații.

Prima oprire, la Piața Dorobanți.

A doua, în piațeta Cantacuzino, dintre grădinile Ioanid și Icoanei, fără insulițele de azi.

Spațiul din fața vechiului Teatru Național:

Grivița cu Sfinții Voievozi și Semicercului, lîngă Baie; azi biserica a-ngrădit tot colțul.

Berthelot:

Avram Goldfaden cu str. Mircea Vodă; azi nu mai e.

Tot în zonă, rondul Udricani, parțial păstrat. Îl vedem din două unghiuri.

Nu e scuar, dar… insuliță e; fosta Casă a anticarilor, dintre CEC și Vama Poștei.

O vedere a scuarului Dabija; „chioșcul” utilitar de gaze e și azi în picioare.

Un colț al pieței de la Televiziune, fără jungla și bălăriile din zilele noastre.

Pe Rosetti cu Nicolae Filipescu și Tudor Arghezi. Uite că și aici era un felinar cum mai găsim azi doar la Amzei și…

… în Piața Spaniei:

Fostul „Peco” de la Lido.

Ne-ndepărtăm de centru; larga piață din fața Gării Filaret:

… și rondul de la Sălăjan.

Surse foto: „Studiourile Buftea” „Cineclic” și altele.

scuaruri, ronduri, părculețe… (4)

pregătit de Ando și HM

… povestea merge mai departe; după prima, a doua și a treia parte a venit vremea să dăm iar roată – la propriu – feluritelor ronduri și scuaruri bucureștene…

Iată – cum să uităm de el? – părculețul ce-ar putea pune-n valoare Foișorul de foc, dac-ar fi ceva-ceva mai îngrijit.

Pe Maria Rosetti, colț cu Armenească și Logofăt Luca Stroici se ghicește un rond ocupat cu mașini; îl găsim, însă, în istorie mult mai elegant!

 

La nici 50 de metri, nu-i corect să nu punem pe listă ce-a rămas din fosta stație Peco!

Remarcăm ciudățenia acestei intersecții – cu Vasile Lascăr – care n-ar nici un colț simetric. Pe unul e fundătura asta, pe altul un triunghi, pe altul (un) nimic, și pe-al patrulea, un soi de limbă ce mărginește o mică bretea.

Păstrăm un pic specificul, și amintim o altă stație de combustibil pusă-ntr-un scuar – Eminescu cu Tunari. Mai încolo, la intersecția cu Aurel Vlaicu, zace un schelet ce-a răsărit într-un vechi părculeț…

Nu trecem cu vederea nici părculețul de pe Vasile Lascăr cu Viitorului, nici scuarul de la Piața Gemeni – deși nepus în valoare -, nici cel de la Ștefan cel Mare cu Tunari, dar ne-ntoarcem spre centru; continuînd pe Armand Călinescu, merită pomenit și cel creat de sistematizare la intersecția cu fostul bulevard Republicii.

Piațeta de pe Vasile Lascăr e aproape: o-ncrengătură de stiluri și, din păcate, doar o aglomerație urîtă de mașini…

Ce să mai vedem?

Sirenelor cu Sabinelor; Semicercului cu Grivița – doar o amintire a vechii configurații -; Miciurin Averescu cu Clucerului; și intersecția bulevardului Cuza cu Alexandru Cernat, unde în fața părculețului, s-a născut și-o parcare…

   

În Cotroceni, altă stație Peco ce-a luat locul unui părculeț – pe Carol Davila -; tot pe-acolo, vedem scuarul din Romniceanu într-o imagine istorică.

Tot istorice, și cele cu scuarul din fața vechii vame a poștei!

Nu lăsăm de-o parte nici piațeta din Drumul Sării, de pe strada locotenent Nicolae Găină.

Înapoi în Centru din nou! Un mic scuar în fața sediului A.C.R.

… iar la doi pași, cel din piața Lahovary – sau, cum am știut-o destulă vreme, Cosmonauților.

… o perspectivă pierdută a Catedralei, cu tăpșanul liber și cu o bucată din scuarul de la intersecția cu Nuferilor (pe-atunci nu Berthelot):

E momentul să înfățișăm cîteva scuaruri dispărute. Cum ar fi cele ce desenau vechea configurație a Pieței Unirii, continuîndu-se frumos pe Dealul Mitropoliei – o parte din ele încă și azi…

Unul, sus la Puișor – unde se găsea monumentul pompierilor care-i azi la „Marriott” în față…

… și două de pe strada Avram Goldfaden – înainte Colonel Orero – ce mai apar doar în poze. Primul, la intersecția cu Legislatorului, al doilea cu Dudești/Mircea Vodă. Nimic nu mai e pe-acolo-n picioare!

Mă rog, să nu trecem cu vederea scuarul de la intersecția Căii Călărașilor cu Mîntuleasa/Dunărea Albastră.

Ceva mai sus, în zilele noastre, mai găsim un scuar central umbros între Dudești și Vitan, pe strada fără nume ce mărginește Policlinica. Parc-ar fi fost o găzărie-ceva pe el, înainte vreme.

 

… or mai fi? Le-om mai găsi.

Din fugă: înapoi la normalitate

scris de Ando

S-a produs „minunea”! Scuarul de lângă liceul Cantemir, scuar a cărui soartă o deplângeam, nu demult, a fost reamenajat, aşa cum scrie la dicţionar:  „mică grădină publică aflată de obicei la o încrucișare de străzi sau în mijlocul unei piețe”.

scuaruri, ronduri, părculețe… (3)

pregătit de Ando și HM

… veni și vremea să tragem linie. Cu cele din prima și-a doua parte a călătoriilor noastre, socotim peste suta de astfel de mici oaze bucureștene. Și-or mai fi. Pe astea le-am știut; le-am cunoscut; le-am dedus dar nu le-am vînat pe hartă; și a fost ceva de mers pentru a le cuprinde și povesti.

Fără alte farafastîcuri… scuarul de la Gorgani, dintre Silfidelor și Gutenberg:

Frumusețea de piațetă din fața fostului Abator!

Aici fusese pod adevărat, serios – nu o pasarelă ca cea de azi, din vecinătate. Dacă tot am bătut drumul pînă-n partea asta a orașului, era păcat să fi trecut cu vederea și insula-triunghi ce se face acolo unde din Splai se lasă strada Avalanșei.

Dăm tîrcoale Cișmigiului, ca să admirăm rondul larg de la Walter Mărăcineanu; ne-ntoarcem pe Schitu Măgureanu, ca să amintim și micul scuar de peste drum de biserică, unde-i pus bustul Papei Ioan Paul al doilea; mai jos, acolo unde se face Cobălcescu, e un triunghi care-i posibil să fie destul de nou, rezultat al construirii blocului de pe colț; în vecinătate putem aminti, desigur, și părculețul de la Vasile Pârvan – unde-ntorc troleele – și-un triunghi între Plevnei și Știrbei…

 

Pe Berthelot găsim o insulă interesantă, care ajută azi la parcarea mașinilor ce-au treabă pe aici. Din ce cred, vechea albie a străzii este cea din stînga imaginii, ușor sinuoasă – a fost îndreptată-nainte de Război:

Frumos e să amintim și vechea amenajare de la Matache, surprinsă minunat de Șerban Lăcrițeanu. Statuia lui Haralambie Botescu stătea mult mai bine înainte.

… dar și – dacă tot ne uităm peste umăr înapoi – la terasa largă dintre Palatul CEC și Magazinul Victoria, înfățișată de Andrei Bîrsan:

N-a avut o viață chiar așa lungă: de după Cutremur, cînd s-a dărîmat hotelul cunoscut atunci ca Victoria, pîn’ s-a făcut Bancorexul, la mijlocul anilor ’90.

Mergînd pe Maria Rosetti, dăm de scuarul unde-a ajuns statuia lui Caragiale, după ce-a stat la-nceputul anilor ’90 în fața Naționalului, înainte de-a fi pusă „Căruța cu proști”. Se zicea pe-atunci – nu știu de ce – că puseseră capul lu’ nenea Iancu pe-o statuie de-a lu’ Lenin. Mai putem aminti și părculețul dintre Nicolae Filipescu, Tudor Arghezi și C. A. Rosetti:

 

De ce nu ne-am plimba și-n Dămăroaia? Dechiderea generoasă și neașteptată a străzii Piatra Morii, din bulevardului Gloriei place oricui.

Monumentul închinat eroilor din comuna Grivița, căzuți în primul Război, e foarte frumos. Să nu uităm nici părculețul din apropiere – de la Izbiceni.

   

… la-ntoarcere, ne oprim nițel și-n spatele Parcului Copilului, unde – pe Siret – mai e un alt părculeț:

Una dintre cele mai reușite parcelări pe care-o putem aminti se găsește între Mihai Bravu, Maior Coravu și fosta șosea a Vergului.

… atît de frumos au fost desenate străzile aici, cu scuaruri mediane plăcute și cu părculețe! Dacă te-abați pe străzi ca Slăniceanu, Săvulescu ori Hârjeu, le vei găsi pe toate.

 

… dar nici vecinătatea – cartierul Vatra Luminoasă – nu-i deloc de lepădat. Cu atîtea case-tip, ai zice că-i un loc monoton; nicidecum. A fost gîndit cu suficiente locuri verzi: părculețele de azi Nichita Stănescu, Călin Ottoi, Bozioru.

Mergem și-n alt cartier liniștit și frumos: Baicului. Pe strada Amiral Murgescu e un părculeț drăguț și mai e un scuar la interscția cu Eufrosin Potecă:

Ne-aducem aminte și de minunata peluză din fața Gării Obor. Și, la doi pași, pe Ferdinand, trecem pe catastif triunghiul de la Ritmului cu Avrig, cu o pereche mai sărăcăcioasă între Zidurilor și Ferdinand.

Nu părăsim bulevardul și amintim și rondul de la interescția cu Horei.

… și pe cel de pe Pache – de la Școala Iancului:

Și – fără a-l mai fi pozat – părculețul adiacent străzii Cornul Caprei, din cartierul Dristorului. Un rond minuscul găsim la răspîntia dintre Avram Iancu și Dimitrie Racoviță; îl remarci cu greu!

Să vedem și scuarurile de la Icoanei

… micul spațiu verde de pe pe Brezoianu, colț cu Vraca și Matei Millo:

… scuarul numit azi Piața Spaniei:

 

De ce nu? – piațeta asta de pe bulevardul Eroilor:

… retragerea asta folosită ca parcare de pe Hristo Botev, colț cu Negustori:

Era păcat să fi uitat de micul părculeț de la Podul Băneasa, unde s-a construit un bloc acum mai bine de zece ani:

În căutările noastre, ne-am gîndit să ne uităm, mai ales, la vechimea micilor scuaruri; așadar, destule dintre ele, apărute-n anii amenajării contemporane a Capitalei, au fost trecute cu vederea. Fiindcă, totuși, cartierul de blocuri Floreasca-i destul de vechi, am zis să punem, de-aici, două scuaruri de pe strada Rahmaninov. Or fi de pe vremea construirii caselor-tip? Sau de cînd s-au amenajat blocurile de locuințe?

Gata! Cum se zice, pîn-aici am plătit. De-or mai fi și altele… om vedea cum facem.

scuaruri, ronduri, părculețe… (2)

pregătit de Ando și HM

… pîn’la urmă ne-am apucat să le facem – cum s-ar zice – recensămîntul. Ne-am plimbat iar prin oraș și-am găsit și alte scuaruri, ronduri și părculețe. Chiar destule ca să facem și episodul trei. Dar să nu anticipăm. Și să le luăm… cum au picat.

… cu o imagine a vechiului scuar din fața Antimului – unde-i acum ridicată o statuie a Ivireanului:

 

… sau cu o alt scuar istoric:

 

Fosta Cale a Văcăreștilor, surprinsă de Dan Vartanian la un an după Cutremur. Azi, pe-aici e Pasajul subteran Mărășești. În prima poză, Mărășești cobora în dreapta, în Splai, pe o pantă relativ abruptă – asta nu se vede, ce-i drept. Axa fostei căi Văcărești este cea a actualei străzi Mircea Vodă. În poza a doua fotograful, după ce-a trecut de intersecție, privește înapoi; scuarul e-n stînga – după el curgea strada cea mare, cu linia de tramvai.

Amintim părculețul de jos, de la fostul pod Mihai Vodă, unde-i azi „Memorialul Holocaustului”:

… și ne pare rău după scuarul de la Sfîntul Silvestru, dispărut sub acareturile unei construcții popești.

Ne-aducem aminte de poza asta, de la Udriște:

… treizeci de ani mai tîrziu, același Cristian Malide surprinde același scuar:

Rămînem în aceeași zonă geografică afectată de distrugeri. Trecem în revistă ce-a mai rămas din rondul Udricani

… și ne-ntoarcem la Udriște; nu să ne certăm pentru vreo amendă, ci să continuăm plimbarea pe Matei Basarab; fiindcă, la intersecția cu Lucaci – ghici ce? – e alt scuar mic, cu un felinar ruginit, uitat de vreme.

 

… mergem pe Lucaci, unde la interescția cu Remus, alt scuar!

… și cîțiva pași mai departe, ce să vezi? O insuliță la intersecția cu Fetițelor și Constantin Mitriță!

 

… o zonă plină de surprize, cu toate că-i prea plină de mizerie. Să amintim și mica insuliță dintre Valeriu Braniște și Traian – dac-am tot fost s-o vedem, ce să facem?

N-am uitat cît ne place rondul străzii Stelea Spătaru: cochet și ascuns de ochii lumii.

Din păcate, ni-i greu să-l cuprindem în imagini – și nu doar pe el, ci și pe toate celelalte pe care le vizităm. Multe mașini, înghesuială… ce să faci?

… mergem prin cartierul cu „aviatori” – parcelarea de-odinioară Principele Carol, dintre Dorobanți și Floreasca, de la Piață-nspre Televiziune. Străzile de-aici sînt generoase, plăcute, cu multe colțuri frumoase și părculețe drăguțe. Dăm aici peste două părculețe ce merită luate-n seamă; aviator Mărășoiu

… și G. Călinescu:

 

E-o mare diferență față de cartierul Primăverii, construit la doi pași cu o meschinărie inexplicabilă (poate n-avea atîtea spații verzi fiindcă era așa de-aproape de Herăstrău? – cine știe) Aici doar scuarul median mai lat de pe bulevardul principal ar merita pomenit.

Hai să mai mergem și prin alte locuri. De ce n-am vedea rondul larg dintre străzile Fluviului, Afluentului, Barierei și Elizeu? Pe-aici treceau, odinioară-demult, tramvaiele care veneau dinspre Regie spre Gară – pe cel’lalt sens mergeau pe la Basarab.

… și de ce n-am face cîțiva pași și-n Regie? Frumosul cartier al R.M.S.-ului are cîteva surprize:

… cum ar fi scuarul central al străzii Inginer Nicolae Teodorescu; o-ncîntare pe timp de vară, mai ales.

Tot aici, biserica Belvedere e-nvecinată de-un scuar pe care și-a întins o construcție.

… tot o insulă mediană drăguță-ntîlnim sus, în dealul Mărțișorului, în cvartalul discret adiacent străzii Prinosului:

O piață largă se deschide – cine s-ar fi gîndit? – în fața Crematoriului!

… iar aproape peste drum, în fața liceului Șincai, ce-o fi?

… și dac-o iei în jos, pe Șerban Vodă – și-ajungi la Olimpului?

Să mai circulăm. Iată o surpriză-n Sebastian, în fața vechii școli de pe Tocilescu.

… peste Drumul Sării, căutînd strada General Culcer, dai de-o altă bucată verde cam părăginită.

Multe-s insulițele pe care nu le-am pozat, nefiind cu nimic interesante și nici aspectuoase. Am trecut-o cu vederea pe cea dintre Delea Nouă și Învingătorilor, de exemplu. Nici cele de pe Viitorului nu m-au încîntat. Din goana mașinii mi-am adus aminte de vreo două aflate pe ruta BachusCîrlibaba: ce să le pretinzi?

 

Mai sînt ciudățenii și urîțenii de văzut. Ia, uite-aci pe Știrbei ce chioșc urît a răsărit!

În Rondul Bucur – o altă urîțenie

… prin Cotroceni s-a spoit vesel un alt post de transformare aflat în scuarul străzii Romniceanu

… pe Povernei a apărut un mastodont, zdrobind micuțul rond, cîndva atît de liniștit…

Încheiem – deocamată – cu un mic scuar tinerel. E pe prelungirea bulevardului Dacia, rezultat din îndreptarea albiilor străzilor dintre Romană și Victoriei:

va urma

scuaruri, ronduri, părculețe…

sfintescu

pregătit de Ando și HM

în Orașul de azi, fitece loc nevalorificat pare o nebunie. Cum să lași loc de scuaruri, de părculețe, de ce-ai mai face piațete?

Pentru că e frumos, pentru că e folositor, pentru că… e bine!

… piețele scuaruri au rolul mai mult pentru păstrarea unor spații libere publice în vederea creerei unor oaze de liniște, aer mai curat și soare, deși aceste scuaruri au și deseori un rol estetic și chiar de exploatare… Ca situațiune, distingem mai multe categorii de asemenea scuaruri, deși forma lor nu e nevoie să fie obligator păstrată, și adică: scuaruri interioare blocurilor (în impasuri), specifice cartierelor de locuințe; scuaruri la intersecția a două artere sub un unghiu ascuțit; scuaruri formând piețe, de obicei la intersecția a patru străzi, fie de circulație, fie secundare. Caracteristica scuarurilor este verdeața… (Cincinat Sfințescu – Urbanistica specială, partea a doua – 1934)

Nu te mai miri, deci, să vezi că vechi cartiere și parcelări au fost gîndite cu mici astfel de larghețuri… Te miri că azi lipsesc.

Să le categorisești, nu-i ușor; să le-nnumeri pe toate, e imposibil; poți doar să treci în revistă cîteva – așa, mai curioase. Ori mai interesante.

Și, fiindcă nu știi cu ce să-ncepi… o iei la nimereală. Așa am făcut cu străzile-nguste, cu cele-n trepte, cu gangurile și scurtăturile

Lîngă Gară, între Grivița, Duca și Cuza se află un cartier cochet – parcelarea Inginerilor. Dai aici, pe strada Constantin Disescu, peste un mic scuar.

img_4998 img_4999

Pe lîngă rolul estetic, are, îngropat, și-un punct de transformare electric; cu atît mai mult apreciezi felu-n care, iată, terenul a fost nu risipit… ci folosit cu cap!

Ce să mai spui de parcelările din zona străzii Braziliei? Două scuaruri mici, în oglindă – dar și-un părculeț cochet și-n zilele noastre.

img_7579 img_7574 20160215_122348 20160215_122401

Dacă stai să te gîndești, tot cartierul Capitalelor are șansa de-a avea felurite ronduri, părculețe și piețișoare. De la intrarea-n Modrogan (cu vechiul ei felinar dispărut)…

img_5220 img_7813 img_7805 img_7809 img_7801 img_7798

… pîn-la părcul de la Piața Dorobanți – unde-a fost mulți ani pitită Lupoaica – găsești părculețul unde-i monumentul lui Napoleon al III-lea; rondul unde-i memorialul Zorileanu; părculețul rotund unde aștepta lumea, pe vremuri, la vechea ambasadă a Germaniei – între străzile Atena, Ankara și Rabat -; dar și micul rond de la intersecția străzilor Sofia și Emile Zola. Nici scuarul median al străzii Căpitan Gheorghe Demetriade nu-i de trecut cu vederea.

… mergi un pic mai departe și dai, la intersecția străzilor Gheorghe Brătianu cu Tuberozelor, de un ronduleț:

rond-francis francis

… botezat Francis – nu știu de ce! – a pierdut din vechiul aer cochet, prin asfaltare. Măcar nu mai e blocat.

Cînd ai de-a face cu astfel de piațete, ai șansa să le dai numele vreunei personalități, fără însă să-i chinui pe cei ce locuiesc în vecinătate cu schimbarea actelor. Așa s-a petrecut, de exemplu, cu piața Iosif Sava, aflată acolo unde străzile Brezoianu, Șipotul Fîntînilor și Poiana Narciselor se-ntîlnesc.

dscn7347

Peste drum, într-un mic scuar, a fost și-o benzinărie.

O altă piață – mai dichisită, în intenție – e cea dedicată regizorului Alexandru Tatos.

dscn8007 dscn8004

… construită-n zilele noastre în răspîntia largă a străzilor Toamnei cu Salcîmilor.

Da – cînd ai vreo două-trei străzi care corespund, poți pune de-un mic rond. Rotund… sau cum s-o cere.

Poți avea și cinci străzi; și nu e vorba de piața Arcului de Triumf… ci de un loc obscur dintre Sălaj și Rahova.

salaj

Aici, postul de transformare e vizibil, nu mai e-ngropat. Rondul ăsta a apărut înainte de Război; cine se plimbă pe străzile astea, va descoperi multe case minunate, rămase de pe-atunci.

img_6510 img_6512 img_6514 img_6515 img_6520

Cel mai șmecher rond rămîne cel de la Coșbuc – și azi, și odinioară, tot cu opt raze. Dar poți avea un rond și… doar pe-o stradă. Ca cel în care se află biserica Popa Chițu, pe Logofătul Luca Stroici (nu-i singurul, știți bine, dar pe el azi îl pomenim).

img_6599 img_6607 img_6609 img_6613 img_6615 img_6617 img_6621

Merită amintită și amplasarea bisericii Sfîntul Elefterie-vechi, pe-o insulă în mijlocul străzii. Pe-acolo, cică, demult, era un meandru al gîrlei noastre. Adiacent, mai găsim cîteva părculețe – pe Eroilor Sanitari, lîngă dispensar și la Elefterie-nou.

img_7681 img_7686

Să vedem și alte insule… prin meandrele străzilor noastre. Iată una, pe Vigilenței. Nu te-ai aștepta la ea, nu?

img_4914 img_4916 img_4918

Mergînd aiurea, prin vechea zonă industrială Verzișori-Tăbăcari, dai de un tare drăguț părculeț – cu un monument al cărui rost nici azi nu l-am deslușit nici azi.

monument-verzisori

E plin orașul de astfel de mici părculețe. Te-ai gîndi că acolo ar fi fost loc de case, de curți, de bloculețe – dar înțelepciunea celor de dinainte ne oferă nouă, azi, loc de respirat.

Nici nu știi pe care să le treci la socoteală. Părculețul ăsta din fundul străzii Delavrancea?

img_7582

… ăsta de pe Pitar-Moșu?

 parculet-nou

… ce-avem între Eminescu, Dragoș Vodă și Precupeții Vechi?

img_6738

… sau pe strada Sfîntul Ștefan? – unde mai e și-un părculeț la doi pași!

img_6700

Ce să mai zici de minunatul Cazzavillan; de cochetul părculeț Ana Davila –  atît de decăzut!-  cocoțat pe-un delușor, în Cotroceni…

img_7612 img_7607 img_7618 img_7604 img_7610 img_7616

Mai bați un pic Cotrocenii; jos la pod, îndărătul unei stații peco, e ascuns un părculeț trist, c-un monument nedrept lăsat așa, în bălării și fără nici măcar o placă care să-ți arate că este al infanteristului.

img_7701 img_7695 img_7697

Te-ntorci cu gîndul la rondul de sus, de peste drum de Leul, unde – cîndva, demult! – întorsese tramvaiul 14. Mai e și azi – ruginit și trist – un stîlp de iluminat, o frumusețe.

img_7706 img_7713 img_7705

Mai pomenim de un alt loc lăsat pradă mizeriei și uitării:

img_7741 img_7724

Aici, unde vechea albie a Căii Rahovei cotește-n jos și din ea se lasă-ntr-o parte strada Sabinelor, e un părculeț c-o fîntînă secată, străjuit de trei stîlpi ca nimeni alții.

img_7729 img_7738 img_7718 img_7719 img_7721 img_7723 img_7727 img_7735

… cîte or mai fi! Dar parcă nicăieri nu-s așa de multe ca-ntre Popa Nan, Matei Voievod, Calea Călărașilor și Mihai Bravul.

Părculeț la doi pași de alt părculeț…

img_7405 img_7310 img_7321 img_7323

Țepeș-Vodă cu Popa Nan și Mecet cu Rondă și Costa-Foru: un minut distanță-ntre ele. La încă trei minute, tot pe Țepeș Vodă, la răspîntia cu Cireșului și Teleajen.

img_7344 img_7362

Tot pe-aici, o adevărată sărbătoare de străzi largi, cu interescții la care au fel de fel de insulițe triunghiulare mititele.

img_7332 img_7407 img_7410

Matei Voievod cu Teleajen, Orzari cu Frunzei și – mai sus – cu Teleajen…

Nu prea departe geografic, o jumate de rond care-ajută ieșirea străzilor Plantelor și Constantin Kirițescu în Traian:

img_6712 img_6708

Ocazie cu care te miri de felu-n care strada asta – Traian – n-a reușit niciodată să fie pe deplin nici lărgită, nici aliniată. Toată e așa, dar aici se vede cel mai bine:

img_6717 img_6714

… și mai bine se vede la intersecția cu marele bulevard – cu Pache. Acesta se retrage, lăsînd loc unei insule care, pe vremuri, era ocolită prin dreapta de troleele ce mergeau în sus, spre Școala Iancului.

img_6724 img_6704

Mai treci în revistă și alte scuaruri. De pildă, între Mîntuleasca, Plantelor și Alexandru Romano, unde-s chiar două.

img_6685 img_6687

… sau, în imediata apropiere, pe cel dintre strada Popa Soare și prelungirea ei înspre aceeași Mîntuleasa:

img_6697 img_6698 img_6696

După cum vedeți, avem de unde-alege. Sînt răspîndite peste tot, pe unde nu te-aștepți – și cu felurite folosuri. De la loc de odihnă și de admirat vreun monument…

img_6625

… la prilej de-a pune o fîntîniță veselă-n capătul unei fundături în care nu te-ai abate altminterea:

img_3911

Și dacă urci sus, pe dealurile Filaretului, te bucuri și de rondulețul ăsta.

sam_4581-2

Și iar mergem – teleap-teleap. Micuțul părculeț c-o fîntînă de la Sfinții Voievozi, unde-ntoarce troleul…

img_7629 img_7631

… și la cîteva minute de mers pe jos, insula dintre Griviței și Mircea Vulcănescu – fost Ștefan Furtună, străbătută, pîn-acum aproape 20 de ani, de linia tramvaiului ce se ducea să-ntoarcă la Catedrală. Vestigiile toaletei publice subterane se văd și azi; o fi fost – hăt, demult – benzinărie, aici?

img_7638 img_7633 img_7634 img_7636 img_7637

Că-s în crucea străzilor Icoanei cu Dogarilor, între Traian cu Dimitrie Onciul, ori Sfîntul Constantin cu Schitu Măgureanu – mici insulițe-s peste tot.

img_6551 img_6729 img_7570

Mai amintim și de locuri a căror conformație s-a schimbat, în ani; cum e intersecția Sebastianului cu Sergent Nuțu Ion; intersecția de la Chirigiu, cu micul havuz și rămășițele pompei de gaz sau de parcul de sus de la  Filaret (care s-a mărit acum zece ani, prin desființarea pieței rotunde din fața autogării – cine mai ține minte faptul că acum mai bine de 15 ani se plănuia deschiderea unei stații de benzină aici?)

Așa că-ncheiem aici, pentru că nu le putem înfățișa pe toate; și nici nu trebuie acum.

Da’ lăsăm loc și de-o continuare – că-s așa multe cele pe care le-am mai găsit!