Urmărim de peste zece ani materialele publicate de Andrei Răzvan Voinea și Dana Dolghin.

Rubrica „De locuit și povestit”, asociația „Studio Zona”, mai apoi cărțile – „Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină” și „Locuințe pentru muncitori și funcționari: Casa Construcțiilor și parcelarea Vatra Luminoasă”.

Ultima carte a apărut anul trecut – este „Ferentari incomplet: volumul I – Politici urbane la o margine de oraș (1846-2011)”. V-o recomandăm din inimă.

Firește c-am citit-o și ne pare bine să găsim în ea răspunsuri la întrebări care ne dădeau tîrcoale despre Rahova și Ferentari.

Putem acum să deslușim mai multe despre istoria proiectelor de sistematizare ale anilor ’80 ce priveau zona dintre Ferentari, Sălaj și Vasile Croitoru. Nu ne-ar fi ieșit fără ajutorul lui Răzvan – planurile pe care ni le-a trimis completează articolul de azi, pe care-l redactăm folosindu-ne și de materialele publicate în presa vremii.

Despre ce e vorba? Sistematizarea zonei Ferentari, care presupunea – în primele planuri de la sfîrșitul anilor ’70 – lărgirea străzii Soldat Vasile Croitoru, începînd de la Piața Rahova și continuînd spre șoseaua Sălaj de acum. Lărgirea – și, mai ales, prelungirea străzii Croitoru – urma să se îndrepte ulterior spre Calea Ferentari, pe care l-ar fi traversat oarecum după blocurile roșii pe traseul străzii Sergent Turturică; mai departe ajungea la intersecția Viilor cu viitoarea străpungere Constantin Istrati.

Ei, din toate astea s-a reușit construirea primului segment din Vasile Croitoru – o arteră largă, cu scuar pe mijloc. Restul… nu.

Așa cum vedem din Scînteia – un număr din octombrie 1981 – planul viitorului cartier cu blocuri era pe planșetă.

„Primul detaliu de sistematizare, la care ne vom referi în rândurile de față, restructurează o zonă de circa 60 hectare cuprinsă între blocurile de locuinţe de pe Calea Rahovei, Sos. Sălaj si strada Amurgului. Principalele sale coordonate le constituie Calea Rahovei, care va fi lărgită corespunzător unei circulaţii fluente si de perspectivă, Calea Ferentari, ce va suferi o lărgire și o corectare a traseului, și strada Soldat Croitoru, care se va transforma într-o amplă magistrală de comunicare cu Şoseaua Giurgiului printr-o arteră ce se va crea între şoselele Sălaj şi Viilor. Piaţa Sălaj va deveni o piaţă de giratie, ca şi Piaţa Romană, dar cu dimensiuni ceva mai mari.”

În anii următori treaba continuă. Se ridică primele blocuri ce bordează Vasile Croitoru și cîteva din cele care urmau să fie pe traseul viitoarei străpungeri, menționată în 1984 de articolele din Informația ca „Sălajul Nou”.

„Strada Soldat Croitoru, în varianta sa actuală (ea se va lărgi mult şi va căpăta o cu totul altă importanţă urbană în perspectivă) şi Sălaj – de asemenea, în situaţia sa de acum, pentru că în timp va apărea Sălajul Nou, o stradă cu alte dimensiuni si de altă anvergură. Soldat Croitoru mărgineşte şi desparte Rahovei de Alexandriei, de la intersecţia cu Amurgului, după care traversează calea ferată de la Ferentari şi pătrunde în inelul de circulaţie mediană orăşenească. Soldat Croitoru va avea un carosabil cu 19,50 m pe sens şi bandă verde centrală de 7 m. Şoseaua Sălaj veche îşi pierde din importanţă, rămînînd la dimensiunile ei de acum. Strada Sălajul Nou va avea aceeaşi anvergură cu Soldat Croitoru şi va ajunge, pe un traseu corectat, în centrul Ferentariului.”

Între timp apar schimbări ale ideilor inițiale ale sistematizării.

Ia naștere proiectul arterei Trafic Greu – șoseaua Progresului de azi – din care s-au construit la mijlocul anilor ’80 doar primele tronsoane; continuarea ei de la intersecția Constantin Istrati cu Veseliei (loc în care, probabil, s-ar fi vărsat proiectata arteră Sălajul Nou) nu s-a mai realizat.

Vechea șosea Sălaj cade în desuetudine, „rupîndu-se” la intersecția cu Ferentariul și continuîndu-se pe direcția Spătaru Preda, în ideea de a sili traficul să se depărteze cît mai mult de zona Centrului Civic.

„Un loc aparte in cadrul acestor lucrări il deţine drumul destinat traficului greu. Apăruta din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, noua arteră de circulaţie vine să rezolve problemele legate de transportul produselor finite, de aprovizionarea cu materii prime şi materiale a unui număr mare de întreprinderi – 85 – situate in platformele Panduri – Viilor – Rahova –Filaret – Pieptănari. Dincolo de imediata sa utilitate, drumul degrevează şi circulaţia de pe arterele laterale ce fac parte din inelul principal de circulaţie al Capitalei, existent in zona şoselei Panduri – Tudor Vladimirescu – Viilor, pe de o parte, şi str. Sebastian – Calea Ferentari, pe altă parte. Avind in vedere traseul, delimitat de str. Răzoare şi bulevardul Pieptănari, se creează, totodată şi posibilitatea dirijării circulaţiei grele pe şoseaua Prelungirea Ferentari, str. Zeţarilor, ultima făcînd parte din inelul de circulaţie perimetrul oraşului.”

„Viitoarea arteră de trafic greu urmează un traseu paralel cu calea ferată din mijlocul platformei industriale Panduri – Viilor, avînd drept extremităţi str. Răzoare şi bd. Pieptănari. În lungime de peste 4 km, ea va avea un profil carosabil de 14 m lăţime, dimensionat la cîte două fire de circulaţie pe sens şi trotuare de un metru (pe partea liniei ferate) şi 3,5 m (către şoseaua Panduri). Au fost realizate în linii generale primele trei tronsoane (Răzoare – 13 Septembrie; 13 Septembrie – calea Rahovei; calea Rahovei – str. Spătarul Preda), lucrările desfăsurîndu-se în ritm alert datorită aplicării unor metode rapide si moderne de construcţie. Artera destinată transportului greu va permite o vehiculare mai rapidă a materiilor prime si materialelor către zecile de întreprinderi industriale de importantă republicană, descongestionîndu-se în felul acesta traseul Panduri – Tudor Vladimirescu – Viilor, care alcătuieşte un important tronson pe inelul principal de circulaţie orăşenească. Eliminarea de pe acest tronson a traficului greu va conferi, totodată, o mai bună protecţie mediului înconjurător.”

Dar vine Revoluția și cad toate. Strada Soldat Vasile Croitoru se oprește. Iată cîteva aspecte de actualitate cu zona deja sistematizată, precum și cu locul pînă unde s-a intervenit.

Se apucă ridicarea unui mic cvartal între Sălaj și Ferentari – pesemne aici fusese mai ușoară demolarea – pe traseul străzii Petre Păun. Emblematic pentru laudele vremii la care s-a construit („un bloc-unicat cu parter şi 8 etaje care va conferi individualitate pieţei”), blocul de colț e doar banal și fără spații comerciale. Aleea din spate, ce trebuia să fie în fapt parcursul arterei Sălajul nou, e un drumeag printre garaje și terenuri virane.

Deci, noi cu ce ne-am ales? Păi, Trafic Greu nu se „duce” nicăieri nici azi. Între Prelungirea Ferentari și Rahova s-a păstrat încrengătura de străduțe îmbîrligate. Șoseaua Sălaj a rămas o fundătură orășenească, neajutînd circulația directă spre Măgurele.

citiți și: Cum s-a făcut Ferentariul în presa vremii • Vechea șosea Sălaj • 1979 – Planuri și proiecte pentru București și Rahova • Trafic greu IV • Civilizație publică VII • Plimbare la blocurile roșii din Ferentari • Ce era înainte acolo IV • Viața șoselei Viilor • Blocuri ceaușiste neterminate

surse: Digiteca Arcanum