despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul
|
… istorie industrială dărîmăndu-se, pe strada Samuil Vulcan, între Sebastian şi Trafic Greu.
  
… de cîte ori văd ruine de-astea, mă gîndesc la fabrica aia de cărămidă din “Pistruiatul”.
Am mai scris despre zona Trafic Greu – o veche zonă industrială, care azi e-n paragină. Fabrici şi antrepozite vechi s-au închis şi au fost demolate; acolo unde se făceau lucruri odinioară, azi – în cel mai bun caz – se depozitează mărfuri.
Astăzi o vom lua-o la picior mai mult pe lîngă Trafic Greu, fiindcă sînt multe lucruri de văzut.
Putem începe chiar de la Pieptănari; bulevardul cu acest nume începe din locul unde se întîlnesc patru mari artere ale Bucureştiului: Şerban-Vodă, Viilor, Olteniţei şi Giurgiului.
Pieptănari – fiindcă duce-n Ferentari – v-ar părea o zonă periculoasă şi urîtă, dar nu e în totalitate aşa. Primul segment al bulevardului e cuminte şi liniştit; aici găsim un cartier cu case-tip şi vile-tip frumoase, construit înainte de Război pentru angajaţii C.F.R.
Se întinde pînă în Viilor şi e mărginit de vastul parc al spitalului TBC. Nu e deloc rău să stai în zona asta!
… la stradă găsim un rînd de bloculeţe frumoase, rudele celor din cartierul ceferist Griviţa:
De ce să fi fost tocmai aici un cartier ceferist? Păi – aţi uitat că la vremea aceea Gara Filaret era la doi paşi?
Dacă tot am pomenit de Gară, putem s-o luăm înspre ea (fiindcă deja Pieptănariul, după ce cartierul ceferist se termină, se apropie de Zăbrăuţi, unde frumuseţea şi liniştea nu există) şi să vedem, cu ocazia asta, şi ce se găseşte între şoseaua Viilor şi strada Cuţitul de Argint (frumos nume pentru strada care şerpuieşte pe lîngă Parcul Carol).
Pare că timpul s-a oprit în loc pe-aici…
 
Odată ajuns la (auto) Gara Filaret, te trage aţa rău de tot s-o iei în jos, înspre Rondul Coşbuc ori 11 Iunie; dar ce-ar fi s-o coteşti pe strada Fabrica de Chibrituri şi – admirînd Monetăria Statului – să intri într-alt cartier muncitoresc? Şi aici sînt străduţe liniştite şi case-tip:
… şi – mergînd agale, ajungi înapoi în Şoseaua Viilor, înspre Chirigiu. Acolo – ştiţi; este patiseria/gogoşeria La papa bun.
Ce-a rămas din vechea industrie de pe Viilor? Fabrica de tricotaje – demolată. Fabrica de ulei – demolată; doar fabrica de ciocolată a rămas; şi – acolo unde erau hale industriale s-au aciuiat service-uri şi depozitele distribuitorilor; trist!
Pe Viilor se trăieşte – nu-i o şosea numai cu fabrici şi garduri; sînt dughene, frizerii în care şmecherii de cartier bătrîni se ferchezuiesc sîmbătă dup-amiaza… mai e şi un restaurant turcesc bun: Clasis.
În spatele Mall-ului Liberty putem arunca un ochi la paragina clădirii fostului Institut de intreţinere şi reparaţii a aparaturii medicale:
Frumoasă clădire, săraca! Oare ce s-o alege de ea? Se află pe strada Bărbătescu-Vechi; va fi oare sacrificată, atunci cînd se va lungi bulevardul Buzeşti-Uranus de la Chirigiu înspre Trafic Greu şi Giurgiului? Cine poate şti?
Tot pe aceeaşi stradă se află şi bisericuţa ce-i dă numele; e mică şi veche şi va fi demolată, pentru că se va face alta; deocamdată s-au demolat zidurile de cărămidă ridicate în perioada interbelică, atunci cînd s-a mai pus odată problema construirii unei biserici noi – n-a mai fost terminată…
Trecînd linia de tramvai şi luînd-o-n sus pe Rahova, ajungi pe Sebastian; odinioară o străduţă îngustă şi liniştită, a fost transformată în anii 80 în ditamai bulevardul.
Traseul străzii a fost mutat cu acea ocazie, aşa cum ziceam aici, aşa că astăzi vechea stradă Sebastian se găseşte într-o parcare:
… şi-am ajuns la Lira! Pe zidurile clădirii care adăpostea cinematograful şi prăvăliile de la stradă se mai vede şi azi un îndemn electoral din ’46:
… paragină multă şi-aici; îşi mai duce zilele complexul comercial Nick Center, dar te-apucă şi mila, şi urîtul cînd vezi că nu intră decît cîţiva moşi şi babe, cu plasele rărite.
La Prosper – o recomandare, dacă vi-i cumva foame: patiseria La naşu’…
Dac-ar fi s-o luăm pe Sebastian tot înainte, am ajunge-n Drumul Sării; acolo am găsi un alt cartier bine-cotat, fiindcă e liniştit, cu străzi largi, cu vilişoare bine-făcute… fireşte, tot înainte de Război:
… cu atmosferă de vechi Bucureşti:
Dar depărtîndu-ne tot mai mult şi ajungînd înspre Ghencea găsim, imediat ce intrăm pe Antiaeriană, pustia piaţă 13 Septembrie. A fost, cîndva, construită în ton cu Piaţa Coşbuc (altă fantomă urbană a Bucureştiului) şi Ferentari; ultima a fost demolată şi re-construită ca o hală anii trecuţi.
 
Dezolant…
Întoarcerea spre civilizaţie nu-i mai puţin dezolantă – Trafic Greu se opreşte la Răzoare; un loc cu depozite dubioase şi proiecte imobilare rămase de mai bine de 15 ani în aer…
 
Dup-atîta fîţîială industrială şi post-industrială, nici nu ştii ce să mai zici. Ştii că zona a fost distrusă şi transformată odată – de comunişti. Şi vezi că a mai fost distrusă încă o dată – nu de comunişti, ci de noi, ăştia care-am vrut să scăpăm de comunişti. Nici nu putem ţine socoteala spaţiilor virane şi pline de bălării şi gunoaie, care-l aşteaptă pe Mesia imobiliarelor.
Broasca de la-nceput se găseşte pe marginea unei fîntîni din curtea interioară a blocurilor de la Academia Militară. Şi acesta a fost episodul 10 al plimbărilor de Bucureşti.
…e prea devreme să vedem cum ne va schimba obiceiurile şi viaţa Basarabul. Dar – asta-i sigur – ni le va schimba! Am citit părerile multor deştepţi care se plimbă prin lumea largă, re-desenînd oraşe: zic ei că Basarabul se va-ntoarce cîndva împotriva noastră şi alte chestii de-astea; că avem nevoie de trotuare mai largi şi de străzi mai mici; de transport public şi de biciclete.
Of, Doamne! Cum le ştie ei pă toate! Spuneţi-mi mie cum să faci trotuare mai largi pe bulevardele-canion! Spuneţi-mi mie unde să ne ţinem bicicletele, în cutiile noastre de chibrituri în care locuim! Da! vrem maşini – e ceva rău să vrem să ne lăfăim, să ne simţim mari şi tari? Nu e, prieteni!
… mă-ntorc la Basarab. O să vedem, deci, cum se va schimba oraşul. Cînd va fi aglomerat pe Basarab, va fi liber pe la Gară şi pe Crîngaşi – şi invers. Chestia e că acuma avem, totuşi, mai multe alegeri la-ndemînă, ceea ce e grozav!
Vreau să vă zic că m-am dat cu tramvaiul 34. Ştiţi că a fost lungit pînă în Ghencea, pe pasaj – APACA – Trafic Greu. La prima vedere, pare că-mi convine destul de mult să folosesc 34, aşa cum e acuma. Îl iau de la Lira şi merg cu el pînă-nspre Victoriei. Da’ nu-mi place. Merge înfiorător de încet. Maşinile se bagă-n faţă, pe linie, tot timpul. N-am văzut nici un poliţist care să le scoată de acolo. La Răzoare stai de te plictiseşti. Sub pod – la Grozăveşti – pierzi şi 5 minute, atît de tîmpit sînt setate semafoarele pentru tramvaie.
… să faci pe traseul ăsta 25 de minute, chiar juma’ de oră – zic că-i mult. Adăugaţi un sfert de oră pentru ajunsul în staţii şi aşteptarea tramvaiului şi convingeţi-mă că merită să-mi las maşina acasă.
E dezamăgitor cînd îţi dai seama că Basarabul nu aduce o îmbunătăţire simţitoare a transportului public. Pe pasaj n-au cum să treacă autobuze – căci n-au unde să facă staţie. Iar tramvaiele se poticnesc în gîtuiturile imense de la intersecţia Titulescu/Doctor Felix. Se vede – odată-n plus – gugumănia de a lăsa să circule tramvaie lungi, în care încap 300 de călători, pe linii-fantomă ca 24 şi 42; pe astfel de linii ar putea circula bine-mersi tramvaie scurte, care s-ar integra mai uşor în trafic.
Termin cu două vorbe despre Pasaj. În general – îmi place. Cred că e bun. Şi, cînd eşti sus, e foarte frumos şi interesant ce-i prin preajmă: ai o perspectivă nouă – chiar e ceva de văzut, pe bune!
Raiden vine astăzi cu un articol fain de tot, tot despre Basarab.
Aş îndrăzni să cred că peste vreo lună se va circula, în sfârşit, pe Pasajul Basarab. E cazul să ne gîndim cum se va îmbunătăţi transportul cu tramvaiul? Cred că da.
În Bucureşti este un deficit foarte mare de tramvaie; de aceea nu e posibil, odată cu inaugurarea Basarabului, să fie reînfiinţate toate liniile vechi şi – în plus – să fie create noi trasee. Şi nu doar că nu e posibil, dar nici nu e o strategie bună. Necesităţile de transport actuale cer schimbări de trasee şi crearea de alte legături între cartiere…
Şi mai e ceva: linia de tramvai care vor trece pe Basarab va fi, în mare parte, de viteză, separată cît de cît de trafic şi de lung parcurs; de aceea nu cred că pe acest traseu ar trebui să circule mai mult de două linii diferite de tramvai. Traversarea intersecţiilor este greoaie şi e nevoie să fie cît mai puţine tramvaie pe traseu – tramvaie care să meargă fluent, nu să stea la stopuri unul în spatele celuilalt.
Deci, care ar fi cele mai bune idei pentru traseele de tramvai care au de-a face cu Basarabul?
Pe pasaj
Pe deasupra văd o linie: 34, care să meargă în Militari pe vechiul traseu al lui 35, care nu s-ar mai înfiinţa.
La sol
două linii sînt cu adevărat necesare: 44 şi 8, care să unească cartierele Giuleşti, respectiv Ferentari-Rahova, de Gara Basarab.
Trebuie să renunţăm la anumite trasee şi să păstrăm altele
În condiţiile actuale, de pildă, e mai importantă legătura directă dintre zonele Giurgiului şi Militari (25) decît dintre Giurgiului şi Basarab (12) , aşa că reînfiinţarea liniei 12 nu e o prioritate. Liniile 12 şi 25 nu pot circula în paralel din două motive: nu sînt tramvaie suficiente şi segmentul de traseu din zona Răzoare – Ho Şi Min va fi mult prea încărcat!
Trebuie să facem legături noi
Tramvaiul 8 care să meargă direct la Basarab, în loc de Militari este o idee foarte bună. Iar tramvaiul 27, pentru care se fac atîtea presiuni, trebuie să ajungă în Ghencea!
Oraşul se schimbă
Va deveni zona Basarab mai importantă decît Gara de Nord? Aşa e planul. E Bucureştiul gata să se schimbe? Nu ştiu. Sînt gările gata să se schimbe? Clar – nu.
Implicarea oamenilor
Am mai spus-o; merită încercat: presiuni, bătut autorităţile la cap, campanii de conştientizare – chestiile astea deja se petrec; dacă vă pasă, vă puteţi implica şi voi. Pe forumul Metrou Uşor se discută despre o petiţie – şi tot acolo veţi citi şi despre alte propuneri pentru liniile de tramvai – şi mai alescalcule şi motive care dovedesc viabiliatea acestor propuneri.
E cazul să aduc aminte din nou despre colaborarea cu Adrian Crăciunescu şi cu Popescu în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transportului public din Drumul Taberei.
Propunerea mea e aici şi a lui Adrian e aici; acum două săptămîni Popescu a detaliat un segment din bulevardul Unirii; azi revine cu o idee despre cum ar fi putut arătă Drumul Taberei, la Favorit, dacă s-ar fi ales de la bun început soluţia transportului suspendat.
V-ar fi plăcut să fie aşa, nu? Doar că…
… in acest moment o astfel de solutie nu mai este posibila, avand in vedere ca autoritatile se lauda cu faptul ca vor incepe in cel mai scurt timp lucrarile la magistrala de metrou. Ramane de vazut cand le vor termina. Dar asta nu inseamna ca nu putem lua in calcul o astfel de rezolvare pentru alte zone ale orasului.
… poate.
Concluziile, masa şi dansul – data viitoare.
Ştiţi deja de colaborarea cu Adrian Crăciunescu şi cu Popescu în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transportului public din Drumul Taberei.
Propunerea mea e aici şi a lui Adrian e aici. Astăzi Popescu completează ideea mea de a introduce tramvai pe Bulevardul Unirii într-un fel la care nu mă gîndisem:
Am amplasat traseul tramvaiului pe bulevardul Unirii pe latura sudica a acestuia. Exista un spatiu actualmente pietonal si cu benzi de biciclisti care are dimensiunile necesare pentru amplasarea retelei de tramvai, fara a afecta spatiile verzi. In capatul de vest am decis amplasarea unui terminal care sa fie legatura intre traseul dinspre Drumul Taberei si cel dinspre Rahova. Acestea se vor continua pe bulevard catre est, facandu-se legatura cu terminalul de la Sfanta Vineri si prelungirea traseului catre Piata Muncii si Calea Dudesti.
Ce pot să zic? E fantastic. E de bun-simţ. Îmi place extraordinar. Lăsaţi-mă să-l laud, deci!
Şi ştiţi ce? Cu ocazia asta am avut privilegiul să întîlnesc oameni care încearcă să construiască. Ideile, proiectele, propunerile astea iau mult timp şi osteneală. Mai mult decît dacă s-o alege ceva de ele sau nu, contează atitudinea noastră; e adevărat că ne enervează atîtea lucruri, că le criticăm, că am vrea să schimbăm oameni şi stări de fapt; dar mai mult decît asta, încercăm să construim ceva în loc. Sînt Piaţa Unirii, Casa Poporului oribile? Ei şi – o să le umanizăm cumva; gata cu ce-am pierdut şi n-o să se mai întoarcă. Aud, de pildă, tot mai multe voci criticînd şi Pasajul Basarab; dar să vă spun ceva: Bucureştiul ăsta e mai puternic decît scepticii şi criticii săi.
Şi noi – ăştia care visăm, luptăm şi construim – sîntem mai puternici decît credem.
Ştiţi cartierul Drumul Taberei şi problemele lui – cele legate de trafic. Nu are metrou; nu are o legătură directă cu Piaţa Unirii; legăturile cu centrul se gîtuie pe străduţe înguste şi aglomerate; din Drumul Taberei poţi să ieşi doar pe flancuri. Din Drumul Taberei nu ai cum să ieşi cu tramvaiul înspre Centru; aşa să fi fost şi pe vremuri?
Ei bine, nici în vremurile bune – cele de dinainte de demolări – nu era tramvai în Drumul Taberei; însă puteai ajunge direct din Ghencea la Izvor – şi de acolo oriunde; cum ar fi la Unirii, la Sfînta Vineri…
Pe acea vreme tramvaiul nu mergea încă pe bulevardul Timişoara. Linia aceea a fost înfiinţată după ce a fost scos tramvaiul din Militari, de pe Armata Poporului.
Dar linia de pe bulevardul Timişoara nu rezolvă nimic pentru legătura cu centrul deoarece odată cu construirea Centrului Civic, tramvaiele au fost scoase din acea zonă, după cum se vede în situaţia actuală a transportului:
Aşadar, adio legături cu centrul. N-ai cum să ieşi din Drumul Taberei cu tramvaiul; iar tramvaiul e un mijloc de transport de mare capacitate, care poate fi tare fiabil, dacă îi faci niţel loc.
Nici construirea Pasajului Basarab nu ajută foarte tare Drumul Taberei; cu siguranţă se va putea ajunge rapid în Piaţa Victoriei, dar circulaţia pe aşa-numitul inel circular al oraşului nu va fi atît de fluentă pe cît am dori.
Aşasar, a fost proiectată o linie de metrou, ceea ce e foarte, foarte bine. Metroul merge repede şi merge departe. Metroul ar urma să servească tot cartierul Drumul Taberei şi să ajungă (în primă fază) la Eroilor – Hasdeu; apoi va fi prelungit înspre Universitate şi Pantelimon, realizîndu-se astfel şi legătura între Vestul şi Estul oraşului.
E grozav. Din păcate va dura mult pînă cînd va fi gata primul tronson. Dacă s-ar porni azi lucrările şi s-ar lucra aşa cum trebuie, primul tronson n-ar avea cum să fie gata înainte 2014. Dar lucrările nu se vor porni azi, şi nu se va lucra cum trebuie.
Metroul are o hibă: e scump de făcut şi greu de făcut. Tramvaiul are un avantaj: se face mai uşor.
Metroul are un avantaj: merge repede. Tramvaiul are o hibă: se blochează în trafic. Iar prin centru nu prea ai unde să-l bagi…
Metroul are un avantaj: nu strică peisajul. Tramvaiul are o hibă: şinele de pe mijlocul străzii sînt cam urîte…
M-am gîndit bine. Metroul clasic e singura soluţie bună pentru Drumul Taberei – şi soluţia mea; nu sînt pentru un metrou ori tramvai suspendat. Nu ştiu de ce; e o idee interesantă, dar e cam tîrziu pentru ea: avem metrou, avem tramvai, avem şi acel aşa-numit metrou uşor, poate o să avem şi ceva trenuri sub-urbane… deja sînt destule soluţii pe şine în Bucureşti.
Dar nici metroul care se va construi nu la rezolvă pe toate. Pentru că trebuie să ne mai gîndim şi la…
- Cartierul Ghencea, care rămîne izolat de Centru, în continuare.
- Accesul înspre Piaţa Unirii, care nu e rezolvat.
- Metroul care va fi construit pe traseul Rahova – Colentina, şi nu va fi făcut mai devreme de 15 ani.
- Se va construi Catedrala Mîntuirii şi oamenii trebuie să ajungă la ea, chit că ne place sau nu.
- Se va construi bulevardul Uranus, şi tramvaiele ar putea merge direct din Rahova înspre Victoriei.
Aşa că – iată! – am făcut un plan:
Deci, un tramvai care să lege Drumul Taberei de Piaţa Unirii pe traseul Cartierul ANL Brîncuşi – Buclă – Ghencea – 13 Septembrie – bd. Libertăţii – bd. Unirii – Piaţa Unirii – bd. Mircea Vodă – Sfînta Vineri.
Ce avantaje găsim?
- legătură directă cu Piaţa Unirii.
- acces facil la Catedrala Mîntuirii.
- nod important cu traseul de tramvai de pe bulevardul Uranus.
- posibilă mutare a traficului de tramvai din Rahova care acum se gîtuie pe Regina Maria.
- lungirea acestei linii pe bulevardul Unirii înspre Piaţa Alba Iulia – de unde să se bifurce înspre Dudeşti şi Piaţa Muncii.
Cu ce alte proiecte poate fi legată?
- cu prelungirea liniei 41 pînă la Şos. Alexandriei, la capătul lui 32.
- cu lărgirea Şos. Progresului în dreptul intersecţiilor cu 13 Septembrie şi Rahova, pentru a rezolva lipsa benzilor pentru virajul la stînga şi cu montarea macazuri suplimentare pentru tramvaie.
- cu prelungirea bd. Uranus înspre zona Giurgiului, pe traseul fostei căi ferate industriale.
- eventualitatea construirii unei linii de tramvai pe bd. Mircea-Vodă, pentru direcţia Timpuri Noi – Şincai – Pieptănari – Giurgiului.
- cu reînfiinţarea liniei de tramvai pe Şos. Panduri, pentru a putea duce şi tramvaiele care vin de pe Bd. Timişoara la Unirii (ideea asta ar presupune supraîncărcarea liniei de tramvai în zona Răzoare; aşa că nu cred că e fezabilă, doar am amintit-o).
Dar ce probleme deosebite presupune?
- demolarea fîntînilor de pe bulevardul Unirii.
- defrişarea castanilor frumoşi de pe Calea 13 Septembrie (între Puişor şi Uranus); de ăştia-mi pare cel mai rău.
- crearea unei intersecţii bine gîndite în zona Uranus.
- reconfigurarea intersecţiei dintre bulevardele Unirii şi Mircea Vodă. Voi reveni asupra zonei într-un articol separat.
- reconfigurarea terminalului de la Sfînta Vineri. Mă întreb dacă construirea unui terminal subteran de tramvaie n-o fi o idee bună, pentru că ar fi prea multe tramvaie la suprafaţă, iar pentru reconfigurarea zonei Popescu are deja o idee, nu? Ca să nu mai zic că un terminal subteran ar putea avea o legătură pietonală cu o staţie pe magistrala de metrou Rahova – Obor.
Se face acuş o lună de cînd Regia de transport a dat drumul tramvaiului 11 pe sub Pasajul Basarab, înspre Giuleşti. Am tot zis că o să merg şi eu cu 11, să văd – după atîta vreme – cum se circulă pe la APACA, prin Grozăveşti…
Aşa că săptămîna trecută, două dimineţi la rînd, l-am luat pe 11 de la intersecţia Trafic Greu cu Rahova; de fiecare dată era destul de gol; am găsit loc după o staţie.
Chestia e că deşi am plecat de-acasă fix la aceeaşi oră, într-o zi am făcut cu 20 de minute mai mult pe drum. În prima zi am prins tramvaiul din fugă, iar a doua zi l-am pierdut: aşa că am stat mai bine de 10 minute după următorul; şi orele înaintînd, am prins ambuteiaje mai mari pe Vasile Milea, aşa că am mai pierdut 10 minute…
Linia de pe Trafic Greu e reparată de vreo patru ani, aşa că se merge bine; cu toate astea, simţi că de-abia te mişti; n-a fost semafor pe care să nu-l prind – zici că vatmanii o fac dinadins, deşi nu-i tot timpul aşa; pur şi simplu sînt siliţi să piardă vremea pe traseu, ca să păstreze distanţa dintre vagoane.
Pe Trafic Greu e mare delăsare şi paragină. Se mai demolează cîte-o clădire, cîte-un depozit, e plin de bălării şi toată lumea aşteaptă să treacă criza şi să construiască mult şi prost birouri şi blocuri de locuit.
Între Răzoare şi Ho-Şi-Min maşinile se bagă pe linia de tramvai după cum au chef, exact ca-n vremurile bune – şi după ce coteşti înspre APACA e la fel.
De cînd n-am mai fost pe la APACA lucrurile s-au schimbatără: clădirile din faţă, de la stradă, ale fabricii s-au transformat în ceva numit Cotroceni Business Center: încă un loc în care-ţi poţi închiria birouri şi care provoacă trafic aiurea – cum se întîmplă şi la Electromagnetica.
Şaormeriile dupe colţ au rămas, fireşte.
Pe terenul de pe Iuliu Maniu, ăla de peste drum de APACA, unde s-au demolat halele Pumac şi Montero nu s-a construit nimic; e un maidan urît.
Coborînd înspre Regie, vezi bine PASAJUL; cît eşti departe, ţi se pare frumos. De-aproape n-are cum să-ţi placă: doar stîlpi, beton, întuneric, umezeală; iar tramvaiul trece printr-un soi de defileu gri de beton.
Staţia de la Regie, aceea între Grozăveşti şi intersecţia cu Plevnei, nu mai e; tramvaiul merge de-a dreptul printr-o parte din fosta parcare de la Carrefour Orhideea.
Mai e ceva de lucru la Pasaj. Tramvaiul 12 nu ştiu cînd se va reînfiinţa pînă la Gara Basarab, pentru că deocamdată acolo este inima şantierului.
N-am stat să fac poze, fiindcă nu-i nimic în plus de pozat: găsiţi tot ce vreţi la Marian Andrei, de unde am şi poza de mai sus.
Ce concluzie, deci? Deocamdată e clar că 11 merge aşa, experimental, să se obişnuiască lumea cu tramvaiul prin zona pasajului. Se simte că nu e de încredere şi că nu-ţi poţi face programul în funcţie de el; e frustrant că nu are peste tot culoarul lui şi că nu are timpi dedicaţi aşa cum trebuie la traversarea intersecţiilor.
E bine că 11-le circulă, e bine că 178 şi 105 circulă şi ele, e bine că mai e doar puţin şi-i totul gata; dar, altfel, e urît, e noroi, îs maidane peste maidane.
Ştiţi strada Vistierilor? E la Chirigiu, între Odoarei şi Calea Rahovei. E folosită mai ales de cei care vor să scurt-circuiteze semafoarele pe relaţia Năsăud-Chirigiu. E şi strada aceea la care se referă Primarul, cînd spune că ‘bulevardul Uranus va ajunge înspre Calea Rahovei şi Veteranilor’ – mă rog.
Ştiţi care-i treaba cu ea, însă? Cum dai să intri pe Vistierilor de la Chirigiu, vezi nu unul, ci două semne de sens unic:
Atîta doar, că din direcţia opusă, nu este nici urmă de semn de circulaţie care să-ţi interzică accesul. Nici unul.
Situaţia asta nu e de ieri-de-azi.
Ce vreau să zic? Pe Vistierilor se circulă bine-mersi – şi aş spune, legal – în ambele sensuri.
Vistierilor e folosită mai ales de oameni care ştiu la ce foloseşte strada, care ştiu că se pot pomeni oricînd cu o maşină-n faţă. Dar pentru cei care cred că e cu adevărat sens unic, apariţia unei maşini pe contrasens e o surpriză neplăcută.
Şoseaua Panduri arată bine, cu spaţiul acela verde de pe mijloc (cîndva treceau tramvaiele pe-acolo, înainte de a se face Trafic Greu). A fost refăcută în 1997 – îmi aduc aminte că a fost una din ambiţiile primarului Sectorului 5 din acea vreme (C.C.Chiriţă).
Acum patru-cinci ani s-a zvonit că se va face din nou linie de tramvai pe Panduri şi locuitorii au protestat atît de tare, încît s-a şi renunţat la acea idee.
Zilele astea însă se lucrează pe Panduri:
Ce se face acolo, ştiţi? E o lucrare de înfrumuseţare a spaţiului verde? De ce s-o face taman acu’, în pragul iernii?
Sau să fie oare vreun plan de lărgire a şoselei, cu încă o bandă? Că n-am reuşit să aflu.
Pentru cei care n-au mai fost de ceva vreme pe Panduri, să ştiţi că au fost instalate semafoare acţionate de pietoni la toate trecerile dintre Academia Militară şi 13 Septembrie.
|
articolele noastre sînt preluate și de:
|
comentarii