despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul

arhiva

din zbor (306)

Faptele contează. Uneori, pentru a le pricepem mai bine, sîntem nevoiți să ne uităm și la vorbele ce-ar trebui să le preceadă și nu să le-nlocuiască.

Pînă la fapte, așadar, cîteva vorbe.

Prima oară vorbește Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București–Ilfov (TPBI):

„Mai multe vehicule pe liniile 106, 117, 122, 168 și 253. TPBI analizează suplimentarea parcului și pe alte linii. În urma monitorizării și analizelor efectuate pe teren, precum și a solicitărilor primite din partea publicului călător, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) a decis ca liniile de autobuz 106, 117, 122, 168 și 253 să beneficieze de un număr mai mare de vehicule. Măsura a intrat în vigoare de luni, 27.09.2021. Menționăm că, în urma aprobării în cadrul ședinței Consiliului General al Municipiului București (CGMB) de săptămâna trecută a propunerii Primăriei Capitalei de rectificare bugetară, TPBI va analiza redimensionarea capacității de transport și pe alte linii.”

A doua oară vorbește Primarul Capitalei (Nicușor Dan):

Pentru o deplasare mai rapidă în Capitală, punem la dispoziția bucureștenilor mai multe mijloace de transport public.

Începând cu 11 octombrie, creștem numărul de curse pentru 16 linii de transport în comun, respectiv liniile 25, 36, 55, 85, 86, 93, 112, 117, 123, 137, 139, 162, 163, 226, 301, 330. La o săptămână distanță, din 18 octombrie, vom suplimenta numărul de curse pentru alte 32 de linii, adică 101, 102, 103, 105, 106, 116, 122, 131, 135, 138, 141, 173, 178, 205, 220, 221, 222, 243, 253, 278, 313, 331, 368, 382, 405, 434, 438, 443, 446, 447, 448, 783.

E vorba în total de 48 de linii de transport, care sunt atât linii din București, cât și linii care fac legătura între București și localitățile limitrofe. Aceste suplimentări au fost posibile datorită creșterii bugetului pentru transportul public, propunere pe care am făcut-o recent CGMB și care a fost aprobată.”

A treia oară vorbește Societatea de Transport București (STB):

Pentru prevenirea răspândirii virusului Sars-Cov-2, Societatea de Transport București – STB SA va crește capacitatea de transport pe 48 de linii, în două etape, astfel: Începând de luni, 11.10.2021, va fi suplimentat numărul de vehicule pe următoarele 16 linii: 25, 36, 55, 85, 86, 93, 112, 117, 123, 137, 139, 162, 163, 226, 301 și 330. Începând cu data de 18.10.2021, va fi suplimentat numărul de vehicule pe următoarele 32 linii: 101, 102, 103, 105, 106, 116, 122, 131, 135, 138, 141, 173, 178, 205, 220, 221, 222, 243, 253, 278, 313, 331, 368, 382, 405, 434, 438, 443, 446, 447, 448 și 783. Suplimentarea numărului de vehicule a fost stabilită ca urmare a sondajelor de încărcare efectuate pe traseele de transport public, precum și a solicitărilor primite din partea călătorilor.”

Deci unele s-ar fi suplimentat deja… sau se suplimentează de azi ori de săptămîna viitoare? – cui îi mai pasă care-i adevărul.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici 

cazul perfect

„Șantierul” schimbării șinelor de tramvai de la Apaca e cazul bucureștean perfect.

Ghilimelele ce-nsoțesc cuvîntul șantier sînt justificate pe deplin. Se lucrează – dar încet. Oameni puțini. Puține operațiuni în același timp. La ce s-ar grăbi constructorul, cînd știe că lucrarea trebuie să fie gata tocmai la primăvară? Nu-i vina lui.

Da-n schimb e vina noastră, a oamenilor, că neisprăviții din conducerea Bucureștiului nu fac pe dracu-n patru ca să terminăm cumva mai repede cu rușinea asta de „șantier”?

Lucrarea putea fi gata pînă acuma, oameni buni! Nu doar că putea fi gata, ci – mai ales – trebuia să fie gata. În patru luni poți face minuni; darămite să schimbi un kilometru de linii de tramvai!

Da-mi place mult – mult de tot! – că despre lucrarea asta nu vorbește nimeni, nicăieri. Ciuciu primar să-l văd pe aici, băgîndu-și nasul. Ciuciu presă să filmeze cum se stă pe „șantier” și mai ales cum sînt siliți bieții oameni să se deplaseze de patru luni de zile deja fără una din cele mai importante linii de tramvai din Capitală.

Cazul perfect: toată lumea și-a băgat pula.

linie de protocol!

Eu unul n-am nici o părere despre „noile” tramvaie din București. Îs verzi – chiar nu-mi pasă. Oricum îs urîte și, mai ales, doar niște reparații, re-reparații și re-re-reparații ale unor tramvaie care erau moderne acum cinci decenii.

În fine: de astea ne folosim. Tragem de ele, le bricolăm în curte, în spatele blocului, cum s-ar zice.

Dar am o părere despre faptul că tramvaiele astea reparate și înnoite nu circulă decît pe linia 41.

Da, am o părere. Nu-i linie de „protocol”, nu merg pe ea alți cetățeni decît în Colentina ori Rahova.

Nu e firesc ca doar pe o linie să circule vagoane curate și îngrijite și-n restul Capitalei celorlalți oameni să le fie frică și scîrbă să se suie-n tramvai.

foto: Cristian Malide

listă de articole selecționate despre transportul public – aici 

nu ne poate îmbia nimeni.

Dacă te uiți așa, mai neatent, îți închipui că unul din lucrurile care merg bine-n Capitală e transportul public de suprafață.

Cum altminterea? Oriunde-ai fi, trece un autobuz pe lîngă tine, te depășește un tramvai – și-n toate astea vezi cum fiecare șade comod, fiecare pe scaunul lui.

Ce aglomerație? Ce călcat în picioare? Ne-am civilizat ca-n orice alt oraș mare din Apus.

Doar că – firește că urmează acel „doar că” ce dă peste cap frumoasa imagine pe care-am arătat-o.

Doar că faptul că mijloacele de transport circulă așa de goale înseamnă că oamenii nu le folosesc.

Oamenii din București se feresc de transportul public și se feresc tot mai tare. Și cum să n-o facă, atîta vreme cît transportul public nu-i duce acolo unde au treaba și, mai ales, nu-i duce iute?

Traseele care unesc punctul A de punctul B se pot număra pe degete: restul fac ocoluri, ocolișuri, se lungesc aiurea – astfel încît nici cel mai înțelegător cetățean nu are chef să se plimbe un sfert de oraș ca s-ajungă unde are el treabă cu adevărat.

Traseele care-s despărțite în totalitate de trafic nu există: deși pe alocuri găsim benzi dedicate, acestea se opresc în ambuteiaje – astfel încît folosul rezultat de mersul fără probleme cîteva stații este mai apoi șters.

Iar faptul că mijloacele de transport în comun sînt atît de goale înseamnă că oamenii le folosesc din ce în ce mai puțin; că de la an la altul le scade încrederea și dorința de a le folosi.

Am ajuns ca nimeni să nu aibă de ce să mai pună o vorbă bună pentru transportul public.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici 

vă-ntrebați cum se face

Simplu – orice se face, se și desface.

Cînd e vorba de reparat șinele de tramvai lăsate, se scoate iarba și se face treaba.

ne-au mîncat pînă acum trei luni din viață.

Acum fix trei luni s-au oprit tramvaiele care circulau pe la Apaca pentru schimbarea șinelor.

Înțelegeți nepăsarea, nepriceperea și ticăloșia adminstrației noastre: în trei luni de zile lucrarea asta putea fi gata!

… iar azi am fi mers din nou cu tramvaiul 1.

Ca să ne dăm seama cînd o să fie gata – doar asta ne interesează! – să ne uităm la poze: la anu și la mulți ani.

A – peste vară, cînd traficul e considerat a fi mai „lejer”, se putea lucra la schimbarea șinelor din intersecția de la Apaca; dar… nu.

după două luni-jumate din viața noastră.

Tramvaiele care circulau pe la Apaca au fost oprite, pentru începerea lucrărilor de schimbare a șinelor, pe 25 mai: acum două luni și jumătate.

Lucrările, însă, au început de-abia pe 8 iunie: acum două luni.

Să vedem cum stăm. Stăm! De stat, stăm… chiar bine.

Pînă la Apaca s-au scos șinele și s-a săpat pentru fundația noii căi de rulare, însă între Apaca și Ho-Și-Min (adică AFI) doar s-au scos șinele.

Asta s-a-ntîmplat.

Atît.

Doar atît.

ne permitem!

Ca să nu mai fim chiar ultimii săraci din Țară, iată – o să scumpim transportul public: calitate pe bani, nu pe nasturi!

Trei lei un bilet: un pic mai mult decît dublu, dar merită.

Primim în schimb, ce-i drept, mai mult stat în stație, mai mult jeg în tramvai și troleu, mai multe defecțiuni și accidente, mai multe șantiere de reparații unde nu se lucrează nimic și la fel de multe trasee gîndite aiurea: merită fiecare leuț.

Nu aici trebuia s-ajungem. Transportul public ar trebui să fie gratis – nu pe bani.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici

păi era stricat de dinainte

Una-două – săptămînal – mai deraiază cîte-un tramvai pe Calea Rahovei.

Motivu-i simplu: șinele-s hîite, lăsate și lăbărțate de zici că te dai cu barca, nu cu 32-ul.

De vină ar fi Primăria Sectorului 5 care acum trei ani a montat gazon peste pietrișul oribil în care erau așezate șinele.

Ceea ce-nsemnează că Societatea de transport nu mai poate face lucrările de întreținere ce mențin șinele drepte.

Dar noi nu trebuie să uităm că nici înainte de montarea gazonului șinele nu erau întreținute deloc.

Și atunci erau hîite, lăsate și lăbărțate – pentru că societatea (regia) de transport nu-și făcea treaba.

Așa că ciocu’ mic! Toate defecțiunile și deraierile care se petrec înspăimîntător și periculos de des sînt din cauza Primăriei Capitalei, care-i singura ce trebuie să se îngrijească de tot ce ține de funcționarea transportului public.

listă de articole selecționate despre transportul public – aici

după o lună-jumate din viața noastră.

Merge treaba… ceva de speriat. În două săptămîni s-a reușit să se scoată dalele de beton ale liniei de tramvai între Apaca și calea ferată de după Apaca; mai departe, pînă la mall-ul Afi, s-au scos doar șinele.

Firește, pe porțiunea de mai jos de Apaca, unde șinele și dalele au fost deja scoase, nu s-a întîmplat nimic altceva; dacă vă gîndiți că poate cineva lucrează la montatul celor noi, vă-nșelați.

Poze de joi, 8 iulie. Pe scurt: într-o lună de „muncă” nici măcar încă nu s-au putut scoate de tot liniile vechi. Cumplit.