Aţi mai fost la Circ? Nici nu mai ştiu dacă înăuntru-i leopardul, dar gardul încă-i interesant vopsit: clădirea Circului rămîne una dintre cele mai reuşite construcţii de după Război – părerea mea.
S-a construit, desigur, repede. „România Liberă” publica o notiţă scurtă pe 4 Aprilie 1959 despre demararea lucrărilor:
… apoi, în toamnă – sub frontisipiciul generos „Bucureşti 500” – doar se împlineau, atunci, 500 de ani de la atestarea oraşului nostru – „Scînteia” ne arăta şi o poză de pe şantier:
Tot în aceeaşi toamnă – în Octombrie – găseam acest foto-reportaj semnat de Victor Teodoru, din care vedem cît de mult avansaseră lucrările în jumătate de an:
… mai găsim o menţiune discretă asupra evoluţiei construcţiei, în aceeaşi toamnă 1959:
… Totul e bine cînd se termină cu bine; pe 28 Mai 1961 se ţine un spectacol de gală în noua clădire: au participat – zice „Scînteia” – membri supleanţi, secretari generali, şi alte feţe importante ale societăţii – nu se pomeneşte nimic despre maimuţe, elefanţi şi clovni.
Dresajul era, probabil, de cea mai înaltă clasă – sovietică. Animalele – mai norocoase – erau îmblînzite cu biciul şi nuiaua peste bot; de oameni se ocupau torţionari şi brute cu chipiu…
Sunt de aceeaşi părere: o construcţie deosebită, mai ales pentru acea perioadă,”inundată” de elemente de inspiraţie sovietică!
18 arene mari de fotbal? 10 bazine de inot?
pai daca le numaram, coane Fanica, s-ar putea sa ne dea socoteala – mai ales daca socotim toate “ligheanele” strandurilor 🙂
si poate si la stadioane… tot asa, mai cu greu…
http://bacisme.wordpress.com/category/stadioane-disparute/
Jos palaria pentru incheierea articolului!
O cladire superba, unica in lume…pacat ca e acum parasita si spectacolele nu mai sunt la fel de frumoase precum cladirea
Clădirea cu valoare de simbol pentru arhitectura românească şi pentru Bucureşti a fost proiectată în cadrul Institutului Proiect Bucureşti.
Este nimerit să amintim colectivul de arhitecţi care au lucrat la acest proiect:
– Nicolae Porumbescu, şef de proiect
– Sanda Bercovici
– Nicolae Pruncu
– Constantin Rulea
Ridicarea acestei construcţii,o provocare inginerească,nu a fost scutită de incidente.
A fost o cladire – cand eram tanar si inca era si ea tanara – exceptionala, eleganta, somptuoasa chiar.
Atunci arhitectii aveau de ce sa fie mandri cand semnau astfel de proiecte.
Mie-mi placea imaginea de pe blocul de desen
Şi mie!
Daca are cineva acel bloc de desen si doreste sa l vanda , sunt interesat sa l achizitionez. Multumesc anticipat
Un material asemanator:
http://www1.agerpres.ro/cultura/2014/01/12/la-pas-prin-bucuresti-documentar-cladirea-si-parcul-circului-de-stat-11-05-11
Felicitari pt. documentatie. Datele tehnice din presa vremii sunt OK. Poza cu ingineri si fierar-betonisti e antologica, parca-i de la Mosfilm. Ma bucur ca n-au amestecat si arhitecti in ea.
Toata schelaria a ars in 1959(?), nu isi mai aminteste nimeni?
@mihai marta: Chiar nu ştiam! Aveţi ceva mai concret, documente etc? Mulţumim anticipat!
@Ando:
În comentariul din 08.01.2014 scriam cu referire la circ: „Ridicarea acestei construcţii,o provocare inginerească,nu a fost scutită de incidente.” Unul dintre acestea este și cel de care amintește Mihai Marta. Incendiul a afectat nu numai schelăria ci și o parte a clădirii și a organizării de șantier. Unchiul meu, Marin Anghimoft, era militar în termen și șofer al unuia dintre șefii celor care lucrau acolo. S-a lucrat și cu armata. Venea aproape zilnic pe acasă și el ne-a povestit ce s-a întâmplat. Oficial nu s-a anunțat nimic. Prin arhive există cu siguranță documentele anchetei. Presa a primit ordinul: Mucles!