7 poze vechi

scris de Ando

Tot scormonind prin „naftalina” arhivei foto AGERPRES, am găsit acest grup de fotografii interesante, care poartă data de 15 aprilie 1948, deci trecute binişor de 70 de ani.

Aşadar, suntem în imediata apropiere de Piaţa Brătianu, adică la intersecţia celor două mari axe ale Bucureştiului de atunci: bulevardul Brătianu cu bulevardele Carol I-Elisabeta sau, pe limbajul de acum, la „rondul” de la Universitate şi încercăm să trecem peste textul banal care însoţeşte imaginile agenţiei: „lucrări de modernizare în centrul Capitalei”!

Dacă datarea fotografiilor este corectă, probabil că sunt şi printre ultimele fotografii în care apare, pe poziţie, monumentul lui I .C. Brătianu, monument ce va fi demolat, conform diverselor surse, chiar în vara acelui an, 1948.

Chiar îmi permit ipoteza că imaginile redau „elanul muncitoresc” cu care se lucra deja la noul amplasament al liniilor de tramvai, linii care, până atunci, ocoleau – în giratoriu – impozantul monument. Rondul şi statuia aveau să dispară curând, piaţeta se va numi Nicolae Bălcescu în loc de Brătianu şi, câţiva ani de zile, aici va fi o banală intersecţie „în cruce”.

Dar şi fără această speculaţie, valoarea documentară a imaginilor este incontestabilă. Oricare dintre noi poate cu răbdare să identifice o grămadă de alte elemente interesante începând, de exemplu, cu modelele de tramvaie, trecând pe la hainele purtate de bucureştenii acelui an şi terminând cu inventarul uneltelor folosite de cei angrenaţi în acţiunea de „remodelare” a zonei.

Pesemne, totuși, pozele să fie prilejuite de o acțiune patriotică, voluntară, subotnicească – dacă ne uităm la amestecul de lucrători și la uneltele lor simple; cu toate lipsurile de după Război, pe șantierele propriu-zise se lucra, totuși, „profesionist”. Însă pe toate șantierele vremii au participat, pe lîngă lucătorii angajați, și „voluntari” – c-or fi fost ei studenți, militari, deținuți ori doar oameni ai muncii din alte sectoare. Așa s-au construit toate! Bine, cînd regimul popular își dădea seama că nici hei-rupul și nici tîrnăcoapele nu erau de-ajuns, lăsa de-o parte mofturile și se apuca să importe mașini și utilaje din Occident; sînt tare simpatice pozele de pe șantierul Stadionului „23 August” pline de camioane vest-germane, că „Molotoavele” – fie sovietice, fie autohtone – se stricau una-două.

Ca să nu mai vorbim de clădiri. Iată, pe colţul din dreapta – dominat de imaginea blocului „Creditul Minier” de pe Batiştei – vedem o parte din conglomeratul de construcţii (prăvălii diverse, terase-restaurant, cofetării, simigerii, farmacii ) care înconjurau clădirea fostului Circ Krateyl.

În sens opus, în pozele 5 şi 6 vedem o parte din spitalul Colţea, cu statuia spătarului Mihai Cantacuzino, dar avem şi o perspectivă a bulevardului chiar dincolo de Sf. Gheorghe.

Poza 7 vine şi ea cu o grămadă de detalii interesante. E făcută aproximativ de pe colţul unde acum se află părculeţul Colţea, cel cu „vioara spartă”

Aici, am marcat cu X, intrarea pe fosta străduţă Vasile Boerescu, ulterior denumită Ion Vidu. Străjuită pe colţul din dreapta de clădirea fostului Minister de Război (acum sediul APIA – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), străduţa pornea din bulevardul Carol I şi a dispărut odată cu lucrările la ansamblul Teatrul Naţional-Hotel Intercontinental. Prin anii ’50, aici erau case de locuit, o mica piaţă, diverse magazine şi, de asemenea, parculeţul sportiv cu arena „Progresul” vestită la acea vreme pentru galele de box pe care le găzduia.