Pe un segment decăzut al străzii Roma, un bloculeț interbelic care le are pe toate – toate detaliile căutate ale arhitecturii frumoase de pe-atuncea.
|
Stiluri diferite, amîndouă simple și încă nelăsate de tot în paragină; fiindcă-s peste drum una de cealaltă, le vedem la pachet. Pe una dăm chiar de-o plăcuță de asigurare veche pe care n-o aveam în colecțiile noastre.
Nu-i singura amărîtă de pe-aici, dintre Delea Veche și Calea Călărașilor.
… era ceva de capu’ ei – acuma nu mai e nimic-nimic. Au demolat-o. Pe Vulturilor se curăță aprig.
scris de Ando Am mai trecut noi pe aici, dar ne scăpase prăpădul de la numărul 8. Oarecum explicabil pentru că, acum câţiva ani, gardul din faţa acelui nefericit bloc era încă în picioare şi asigura, cât de cât, o protecţie.
Acum, cu gardul ciuruit, acolo e tărâmul nimănui! Jaf, mizerie, „personaje” ciudate care mişună pe acolo, câini agresivi, o adevărată cloacă! Şi asta, unde? La doi paşi de Sfântul Gheorghe, adică de kilometrul zero al oraşului! Iar pe fundal, avem acel sinistru schelet de beton cu găvanele ferestrelor golite de rame şi geamuri.
… În acel bloc a fost sediul „Romcim”, dar cum a ajuns în halul ăsta, nu ştiu.
Lipită de acest loc – sumbru şi nefrecventabil chiar în miezul zilei – avem clădirea de la numărul 10. O clădire interesantă şi care, deşi părăsită, se ţine (încă) bine. La parter, chiar se vede intenţia de protejare împotriva eventualilor intruşi, dar când ridici privirea spre etaj, aspectul dezolant e total. In afara clădirii de la stradă, se poate observa, în fundul curţii, un alt corp, la fel de pustiu.
Ajuns aici, îmi permit să fac o speculaţie. Să privim captura satelit a zonei care include cele două imobile alăturate, marcate cu X. Rezultă o halcă de teren de loc neglijabilă, nu-i aşa? M-am gândit la asta pentru că, la câte s-au întâmplat în oraşul ăsta pe partea imobiliară, nu mi se pare o ipoteză neglijabilă ca cele două imobile să fie cumpărate şi, apoi, rase „la pachet”.
Să vedem însă ce ne rezervă, concret, viitorul. Şi, dacă veni vorba despre viitor, pentru că tot suntem pe această stradă, merită să semnalăm faptul că imobilul de pe colţul cu Hristo Botev, de la nr. 15 – aşa cunoscuta Casă cu geamuri bombate – imobil clasat drept „monument de arhitectură al Municipiului Bucureşti” – este înconjurat cu schele şi acoperit cu prelată, semn că se lucrează la reabilitarea lui!
scris de Ando Respectiva clădire este, sau mai bine zis era, chiar vizavi de fosta primărie a sectorului 3. Despre felul dramatic în care s-a ajuns de la Labirint la artera Matei Basarab, am scris şi noi aici şi aici. Cert e că, după mai mulţi ani de zăcut în tristă paragină, dacă privim ce „curăţenie” s-a făcut prin curte, e clar că şi clădirii de la stradă i-a venit sorocul. Tare rău mi-ar părea, să dispară şi acel brad, rămas stingher…
scris de Ando Ca reper: suntem la doi paşi de Calea Moşilor, pe strada cu vestitul cavaler în armură căţărat în vârf de acoperiş. O zonă imobiliară bălţată, cu clădiri vechi, de calitate şi încă bine păstrate sau reabilitate, dar şi cu destule case neîngrijite şi unde au apărut şi multe noutăţi, construite după 1989. Aici, la numărul 26 , agonizează două clădiri „în oglindă” care adăposteau, până acum câţiva ani, un cămin pentru bătrâni. Părăsite de acea instituţie, acum, arată ca în imagini…
scris de Ando Pe strada Lainici, cea care leagă Calea Griviţei de Ion Mihalache (fost 1 Mai), la numărul 25, în fundul curţii, şade, pitită la umbra deasă a brazilor, această căsuţă – deocamdată – părăsita şi ferecată.
|
articolele noastre sînt preluate și de: 
|
|
Copyright © 2005 - 2018 simply bucharest: a league of gentlemen Log in Powered by WordPress & Atahualpa |
||
comentarii