Am o plimbare potrivită pentru o zi de toamnă – dar să fie o zi frumoasă, caldă, cu soarele care te bate blînd în spate; toamna de-abia a-nceput, aşa că ocazii vor mai fi!
Cartierul Griviţa
… adică partea de oraş ce se află între Calea Griviţei şi Unu Mai (odinioară Filantropiei, acum Ion Mihalache).
Adică un cartier muncitoresc, dar nu o mahala. Adică un cartier cu case-tip, cu vile-tip, cu bloculeţe vechi, cu loturi mici de case…
Adică ceva interesant de văzut.
Începeţi din zona de pe Unu Mai numită popular La Ciupercă, aflată cu o staţie înainte de Chibrit. Vizavi de magazinul rotund care-a dat numele locului se află nişte bloculeţe cochete, construite înainte de Război:
Blocuri dintr-astea o să mai vedeţi prin Bucureşti – de exemplu pe la Pieptănari (aici pe NORC); au fost construite de diferite fabrici pentru angajaţi şi funcţionari.
Voi mai mergeţi niţel pe Unu Mai, înspre Piaţa Domenii, şi faceţi dreapta pe strada Feroviarilor, unde daţi peste alt fel de blocuri, mai vechi:
Pătrundem într-un loc cu străduţe înguste, mărginite de fel de fel de case-tip. Uitaţi-vă pe hartă: odinioară, străzile astea, între Feroviarilor şi Pavlov erau numite Aleea CFR A, Aleea CFR B…
Clădirea din centru este a unui liceu, construit între Războaie, pentru copii ceferiştilor.
Vă puteţi fîţîi în sus şi-n jos după placul inimii pe-aici, chiar cu riscul de-a vă roti-n cerc. Nu ştiu cum să vă zic, dar e o zonă liniştitoare. Casele-tip sînt mai mici sau mai mari:
Va veni un moment în care va trebui să vă rupeţi de liniştea locului, şi, trecînd pe lîngă Parcul Copilului – parcul sportiv – să ajungeţi înspre străzile mai largi Trotuşului şi Caraiman, folosite de şoferi ca legătură între Calea Griviţei şi Piaţa Domenii.
Aici e alt cartier; mai puţin ceferist, în care s-au mutat şi funcţionari, şi muncitori de la alte fabrici – sînt străzi cu case mai pricopsite şi străzi cu case dărăpănate, cu prăvălii-nchise de ani de zile. Aici ai şi mai mult loc de fîţîială: între cimitirul Sfînta Vineri şi Unu Mai e mult de mers: avem străzi lungi ca Iani Buzoiani, Costache Sibiceanu, Ghiţă Hagi, Dumitru Zosima. Înspre Turda este şi un părculeţ, e şi o biserică, purtînd numele Reginei Maria. Este şi o stradă numită aşa – comuniştii i-au zis însă România Muncitoare!
E frumos să mergi pe-aici în miezul zilei; bunicii îşi plimbă nepoţii, îi aduc de la şcoală, şi mai ales, le fac de mîncare – şi dinspre-o casă vine miros de chiftele, dinspre alta de cartofi prăjiţi, de ardei umpluţi, de vinete coapte… Nici nu ştii ce să faci – să grăbeşti pasul? sau să te-opreşti la vreo poartă şi să ceri o chiftea?
Înainte-vreme, înainte de convertirea modestei străduţe Turda în ditamai bulevardul, cartierul se continua liniştit înspre Cimitirul Israelit de pe Unu Mai. Acum, ceea ce e peste strada Turda e alt cartier, parcă.
Aşa era pe-aici după Război:
Dacă tot aţi ajuns pîn-aici, treceţi şi dincolo: fie şi pentru a vă răcori cu-n pahar de must de la Vinul Nostru, de pe Căpitan Octav Cocărăscu, urmînd ca mai departe să vă-ntoarceţi-nspre Unu Mai pe Gala Galaction, sau pe Inginer Zablovschi.
Ei, aţi mers ceva de data asta!
Buna.Dragut articolul;stiam ceva de zona asta,piata chibirt etc. ca are multe astfel de locuinte-tip.Oricum,pe mine ma intereseaza harta.Imi poti spune din ce an este si poate in ce conditii a aparut.Stii de unde o pot achizitiona?Mersi
@Beren:
Harta – atîta ştiu! – a apărut în 1947. Circulă pe net, sînt versiuni scanate; eu nu mai ţin minte de unde şi de unde am luat-o. Demult.
Am un pdf de 19 Mb.
Dacă vrei, ţi-o trimit.
1947?Aveam impresia ca e de prin 1935 sau cel putin asa erau descrise unele sectiuni pe care le-am mai vazut.Oricum,da-mi-o te rog la beren_me@yahoo.com.Mersi
P.S.:Vezi ca nu-ti mergea adresa de contact.Mi-a dat eroare
Eu stiam ca strada Sfanta Maria s-a numit Romania Muncitoare pana in 1989. Nu avea cum sa fie strada Regina Maria inainte de razboi, ca deja exista bulevardul omonim prin zona centrala.
Misto reconstituirea strazii Turda! Daca e asa, inseamna ca am fost foarte aproape sa avem strada Cluj plina cu blocuri hidoase si mergand spre Podul Grant!
Păi, cred că ai dreptate cu Sfînta Maria!
Salut.Nu stiu ce are,nu merge.Primul fisier zice ca e virusat si nu-l pot lua.Al doilea are format necunoscut si nu pot deschide arhiva.Ma ajuti ,te rog; chiar vreau harta aceea.Mersi
Pai ti-o trimit ca atare, da’ are 19 Mb – poti sa-l primesti?
Stimte doamne,stimati domni !
Eu sint nou la d-v. si am aflat ca detineti o harta a bucurestiului din anul 1947. Eu caut o
asemenea harta editata dupa razboi de aproape un an de zile. Va rog sa mi-o trimiteti si mie
pe adres mail de mai sus. Va multumesc anticipat pentru ajutorul si intelegerea d-v.
Custima si consideratie
Al. Hilgardth
Veti primi harta astazi, pînă la prînz!
Ne auzim pe mail. Toate bune!
Salut. Am primit jpegul de la tine si-ti multumesc. Dar m-ar interesa o calitate mai buna, si sper ca pdful de 19 Mb mentionat aici o are.
Harta am găsit-o ca jpeg, demult, pe net. Bănuiesc că ţine de felul în care a fost scanată.
Pdf-ul acela de 19 Mb e generat pe baza jpeg-ului, pentru că mie-mi place să lucrez cu pdf-uri.
mesaj pentru hm
scuze de deranj- exista o posibilitate sa imi trimiteri un scan al hartii bucuresti 1947?
blambru@hotmail.com
multumesc anticipat.
Bogdan Lambru
gata!
Am trimis harta!
As vrea sa corectez cateva lucruri, numele de Regina Maria este doar al parcului, strada și biserica sunt Sfânta Maria.
Da, da – aşa e, m-am grăbit atunci.
Salut.
Casele dintre Grivita si Ion Mihalache sunt construite de Societatea Comunala ptr Locuinte Ieftine intre 1913 – 1928 si completata ulterior. Se mai numea si “Steaua” de la numele fabricii de petrol care se afla pe locul unde astazi sunt blocurile pe care le-ai denumit “la Ciuperca”. Mai multe detalii, aici
http://atelier.liternet.ro/articol/13576/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Locuinte-pentru-lucratorii-CFR-in-cartierul-Grivita-Parcelarile-Steaua-si-Sf-Vineri.html
e grozava seria aceea din link. Tare as fi vrut sa fi stiut de ea pe vremuri…
I’ll take that as a compliment 🙂
asa si este!
Am trecut de cateva ori “la pas” si chiar ma gandeam ce putin stiu despre acest cartier.
Fain material !!!
Salut,
Noi detalii despre blocurile “la ciuperca”. Sunt facute dupa razboi.
http://atelier.liternet.ro/articol/14385/Razvan-Voinea-Dana-Dolghin/Ceferistii-si-locuintele-Ultima-parcelare-din-cartierul-Steaua-inainte-de-1948.html
Multumim! – este una dintre seriile noastre favorite de articole!