despre ce se mănîncă în București - și cu ce se mănîncă Bucureștiul



arhiva

iar despre biciclişti!

… iar o să ziceţi că am ceva cu bicicliştii! – dar cred, cu toată sinceritatea, că bicicliştii nu au ce căuta în parcuri. Dac-aţi mers de curînd prin Herăstrău, Kiseleff ori Cişmigiu – aţi văzut: sînt mult prea mulţi biciclişti care se fîţîie prosteşte prin parcuri. Da, se pot face două-trei piste strict pentru traversarea parcurilor; da, e OK să mergi cu bicicleta prin parc dimineaţa, la prima oră; dar nu e OK ca în weekend, cînd parcurile sînt pline de copii, de bătrîni, de oameni care se plimbă-n tihnă, să mergi cu bicicleta prin parc.

Simplu! seara şi în weekend, accesul bicicliştilor peste 14 ani să fie interzis, cu excepţia celor care-şi însoţesc copiii.

Asta e! Parcurile noastre nu fac faţă, nu sînt gîndite şi pentru biciclişti! Îmi pare rău, fraţilor!

… şi totul vine de la ideea proastă de a închiria (gratis sau nu) biciclete în parc. Ne-am ales doar cu aglomeraţie pe alei şi pericol de accidente. Greşesc eu, sau parcă voiam, de fapt, să încurajăm deplasarea cu bicicleta din punctul A în punctul B al oraşului? Voiam, parcă, să avem alternative la traficul aglomerat, nu?

Ei, lasă – avem acum, pe lîngă şoferi, şi pietoni care-i urăsc pe biciclişti!

Şi încă una. Multe din pistele pentru biciclişti au fost gîndite cu curul, trasate de primărie fără cel mai mic bun-simţ. Şoferii ştiu asta, pietonii ştiu asta – ba chiar bicicliştii ştiu asta! Şi cu toate astea  sînt biciclişti care se încăpăţînează să folosească pistele-n cauză. Dragii mei, măcar voi aveţi bun simţ! Dacă vedeţi că pista voastră e trasată prin mijlocul celui mai aglomerat trotuar din oraş, e clar că nu aveţi ce căuta şi voi pe acolo!

E atît de greu?

8 comments to iar despre biciclişti!

  • mike

    Salutari, hm.
    Da, piste de biciclisti de traversare a parcurilor cu reconfigurarea sau suplimentarea aleilor (cu fundatie, hidroizolatii, canal ape meteorice si strat de uzura in final) si nu doar vopsea (spoiala) pe mijlocul aleii existente.
    Sunt de acord cu infiintarea de programe oficiale (de la ong-uri sau completari de lege) pentru biciclete:
    – de tranzit, plimbare sau insotire copii(ore, zile) de acces in parcuri, etc.
    – obligarea centrelor de inchiriere sa imparta in mod regulat fluturasi cu programul, trasee si norme de comportament pentru un biciclist.
    – obligarea centreleor de inchiriere si a administratorilor de parcuri sa afiseze, cat mai succint si cat mai clar, norme de comportament si programul pentru biciclisti.
    Desi pare exagerat in Romania, in orice alta tara civilizata orice produs vine cu instructiuni de folosire, ele fiind chiar citite!. Sigur, miticul smecher va citi putin jenat, flegmatic, cat mai cool (incercand sa nu para prea intelectual) instructiunile de folosire, dar cu siguranta-i vor fi de folos.
    Autoritatile si media se vor sesiza numai in momentul in care o sa avem MULTE accidente grave sau mortale in parcuri intre biciclisti/biciclisti si pietoni sau copii mici accidentati de biciclisti neinformati/teribilisti/ neinstruiti/ neatenti/fara respect fata de cei din jur.
    Am asistat la un accident teribil intre doi biciclisti, doua fete, lovituri cap in cap cu contuzii si hemoragii interne, au impartit aceeasi salvare.
    Nu sunt adeptul castilor in oras, dar in conditiile de infrastructura actuale, eu port casca la fiecare iesire.
    Lipsa de infrastructura te imbie sa incalci multe reguli de circulatie (chiar razbunare ca un manifest pe legi), dar sunt foarte multe reguli de bun simt incalcate si care deranjeaza mult mai mult.
    Lipsa instruirii majoritatii tineretului biciclist (sunt ghidati ca niste buruieni, la intamplare) si lipsa instrurii din partea autoritatilor (ei au alte preocupari) sau a parintilor (niste buruieni mai batrane) care o mare parte nu au folosit in viata lor o bicicleta.

  • hm

    tu ai spus-o mai bine decît mine!

    e tare adevărat că bicicliştii, încă de mici, nu sînt instruiţi. Chiar şi un fluturaş amărît – distribuit prin parcuri, la poarta şcolii, pe aleile dintre blocuri, ar fi de folos…

  • Nu sunt de acord cu accesul bicicletelor în parcuri doar între anumite ore, dar sunt de acord cu necesitatea instruirii populaţiei (nu neapărat a tineretului – m-am săturat câţi oameni în vârstă am văzut mergând pe bicicletă pe contrasens). Cât timp eşti atent când mergi în parc şi respecţi pietonii (nu te apuci să mergi foarte repede, nu claxonezi ca disperatul, etc.) totul ar trebui să fie ok. Dar asta ţine de obrazul fiecăruia.

    Apropo de instruire, uite o chestie bună de citit: Bicycle Commuting Guide

  • hm

    nici eu nu eram atît de drastic pînă acum ceva vreme.
    Dar după ultimele weekenduri petrecute prin diferite parcuri bucureştene am început să gîndesc aşa.

    Supra-aglomerarea parcurilor se datorează şi lipsei de spaţii publice în care să-ţi petreci vremea.

  • În weekend si nu numai pe caldura asta, pe seara, in parcul IOR, mai nou botezat A.I. Cuza, pe alee de langa lac, destul de ingusta de altfel se inghesuie pe două sensuri de mers, absolut aleatorii: batrani, tineri, parinti cu copilasi care abia au invatat sa mearga, catei (in lesa si nu numai), trotinete si triciclete conduse de cei mai marisori, landouri.
    Bicicletele nu au ce cauta acolo pentru ca este necesar un anumit ritm iar aglomeratia nu permite. Sunt biciclisti care fac slalom in forta printre plimbareti. Nu vreau sa-mi imaginez ce se intampla daca ii scapa in fata un caine sau un copil de 1,5 ani….
    De fapt cred ca si rolleri ar trebui sa aleaga alte alei.

  • Freesys

    Asta e o uriasa confuzie, nici parcul nici lacul nu au purtat niciodata oficial numele de IOR dintodeauna ambele s-au numit TITAN. Parcul IOR se afla pe strada Gheorghe Petrascu in sectorul 3 in apropierea liceului si fabricii IOR.

  • Sigur, Titan!! Dar noi, astia de ne-am nascut si copilarit prin preajma, tot IOR ii spuneam si ii spunem in continuare. Evident ca stiu si parcul oficial IOR. 🙂

  • sava

    Pistele de biciclisti sunt o forma organizata de spalare de bani si de batjocura adusa biciclistilor adevarati. Curbe in loc, masini parcate, panouri publicitare, gropi, santuri, borduri inalte – toate contibuie si ele la un disconfort evident pentru biciclistii ce se incapataneaza sa foloseasca trotuarele!
    Ca biciclist inrait, nu am fost niciodata de acord sa merg pe troturare(din motivele enumerate mai sus), dar nici pe strada nu as recomanda oricui sa se avante. Prin parcuri e interzis accesul vehiculelor printr-o hotarare a consiliului local. Era o data sa-mi iau amenda de 3000lei. DA!! cu trei zerouri! atata e amenda

Leave a Reply

You can use these HTML tags

<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>