cinci-şase

Săptămîna ce-a trecut n-am avut episod dintr-asta, cu aduceri-aminte; din motivul foarte de bun-simț că nu mi s-a părut nimic interesant de văzut în urmă. Dar azi avem; și începem cu minunatul articol Străduțe cu trepte în București, de acum cinci ani. Sintem un oras de cimpie; singurele forme de relief sint date de valea Dimbovitei, asa c-avem doar niste dealuri mici in Cotroceni, la Filaret, la Mitropolie, la Vacaresti… te-ai gindi deci ca in Bucuresti sint si citeva stradute cu trepte?

Un an mai tîrziu, scriam despre mitocanul-primar suprem: Piedone – care spală străzile zilnic, care face locuri de joacă, care face fîntîni arteziene care-arată ca nişte pisoare, care face spaţii verzi cu palmieri şi dinozauri din boschete. Prostul-gust al lui Piedone este desăvîrşit, dar cîţi dintre noi nu l-ar înghiţi dacă şi-ar şti strada curată şi copiii-n siguranţă?

În 2011 vorbeam nițel despre mitocanii din transportul public: aceia care vorbesc tare – nu doar la telefon – și se avîntă pe scări, cu disperare, căuntînd un loc liber pe care să-și lățească bucile. Nu-i nevoie să deschizi televizorul ca să-ţi dai seama de nivelul mitocăniei din jurul nostru; pentru că în presă ajung azi mitocăniile mari, senzaţionale, excepţionale. E la fel de mitocan şi cel care trece cu limuzina, avînd 120 la oră, pe roşu şi cel care-şi lasă scuterul pe rampa de acces a invalizilor – cred că vreau să zic că ne-am cam obişnuit să reacţionăm doar la mitocăniile foarte, foarte mari şi să tolerăm, într-un fel, mitocăniile mai mici, nu-i aşa? Probabil că şi de-asta am ajuns la atîtea mitocănii mari, pentru că am închis ochii la cele mici. În fine – e mult de vorbit, şi ideea e că nu scriu asta pentru mitocani, ci pentru cei care nu sînt mitocani. Locul perfect pentru a vedea mitocănia la lucru e aglomeraţia. Piaţa, trotuarul ticsit de tarabe, tramvaiul – aici oricine poate, la adăpostul mulţimii, să lase deoparte bunul-simţ.

În 2012, înaintea Paștelui, descopeream cum Biserica Ortodoxă Româna își bate joc de creaturile Domnului: lumînările oficiale produse de P. F. A. Daniel & Co. conțin ulei de palmier, a cărui obținere cauzează dezastre ecologice.