de C. D. Mocanu
În anul 1920, Grădina botanică din Cluj, fondată în 1872 odată cu Universitatea Franz Josef, intră într-un program de reorganizare şi reamenajare coordonat de biologul Alexandru Borza. Împreună cu Kornél Gütler, acesta întocmeşte planurile necesare şi în acelaşi an încep lucrările conduse de dr. Onisifor Ghibu.
După cinci ani, grădina poate fi deschisă pentru public şi la data de 25 iunie 1925 directorul invită reprezentanţii ziarelor locale şi naţionale pentru a marca evenimentul.
Cu această ocazie „s’a dat în onoarea ziariştilor o gustare, la care menuul a fost scris în latineşte. Iată-l, în originalitatea lui:”
HORTUS BOTANICUS UNIVERSITATIS CLUSIENSIS
Ordo gustationis
In honorem scriptorum ephemeridarum clusiensum die 25-a mensis Iunii anni 1925 oblatae.
Aqua vitae e prunis et malis horti extracta
Olivae olivarum
Caro suina
Pulpa suina
Salamium cibiniense
Radices Raphari sativi
Cucumis sativus cum acete
Allium caepa
Caseum ovinum transilvanicum
Panicia tortuosa
Cerasa
Vinum vitis viniferae
Cerevisia e Hordeo et Humulo praeparata
Încercaţi această gustare!
Pe lângă un exerciţiu intelectual inedit veţi avea parte şi de un regal gustativ.
Meniul oferit „in honorem scriptorum ephemeridarum clusiensium” a fost publicat în Almanahul presei române pe 1926, editat de Sindicatul Presei Române din Ardeal şi Banat, tipografia Viaţa, Cluj, 1926 aflat în tezaurul adăpostit de Biblioteca Digitală a Bucureştilor
Poftă bună!
Da’ “varză a la Cluj” cum s-o zice în latină ?
“Aqua vitae e prunis” … cate grade o fi avut?
un link mai vechi, mai fără legătură, dar… de gust.
http://adevarul.ro/life-style/bucatarie/radu-anton-roman-omul-descoperit-eternitatea-intr-o-ciorba-1_52f49cb1c7b855ff5624ecf1/index.html