Am spus că Trafic Greu e o idee ceauşistă bună – în sine.
E şi un blestem ceauşist – pentru că odată cu inaugurarea Traficului Greu s-a închis circulaţia pe axa Viilor-Tudor Vladimirescu-Panduri, axă afectată de construierea Centrului Civic. În loc să avem o rocadă eficientă, ne-am ales cu o gîtuitură nenorocită, pentru că tot traficul de pe inelul istoric al Bucureştiului a fost deviat şi segmentat. Inelul istoric (pe segmentul său vestic) era format din arterele Viilor, Tudor Vladimirescu, Panduri, Geniului şi Grozăveşti. Inelul construit de comunişti era format din actualele artere Viilor, C-tin Istrati, Progresului, Timişoara, Vasile Milea.
După Revoluţie s-a încercat re-activarea acestui inel, inclusiv prin readucerea liniilor de tramvai (lucru pe care nu-l socot oportun şi la care s-a renunţat). S-a redeschis Şoseaua Grozăveşti (2005), s-au reabilitat Şoseaua Panduri (1997), Şoseaua Tudor Vladimirescu (parţial, pe un sens de circulaţie în 2005-2006), şi şoseaua Viilor.
În timpul construirii Centrului Civic s-au închis traficului public zeci de străzi importante.
V-ar veni a crede că Rahova, Coşbuc, 13 Septembrie, Panduri, Izvor erau închise? Că din Rahova nu mai aveai cum ajunge direct în Piaţa Unirii? V-ar veni a crede că şi zona Palatului Cotroceni era interzisă accesului public? Că pe artere ca Geniului, Cotroceni, Eroilor Sanitari, Grozăveşti nu aveai voie să circuli? Pe harta vremii, am evidenţiat zonele închise; priviţi:
După construirea Centrului Civic lucrurile s-au schimbat pentru totdeauna.
Fluxurile istorice ale traficului dinspre vest şi sud-vest s-au dat peste cap. Priviţi pe harta de azi cum mergeam înainte (stînga) – şi cum mergem acum (dreapta).
Nu o să vorbesc azi despre zona Izvor-Uranus. O să vorbesc despre închiderea şi segmentarea Căii Rahovei, între Piaţa Unirii şi Chirigiu. Gîndiţi-vă cum ar fi fost să avem azi o pereche de artere dus-întors: sens unic pe Coşbuc-Regina Maria de la Chirigiu-n jos la Piaţa Unirii – şi sens unic pe Calea Rahovei de la Piaţa Unirii-n sus, la Chirigiu!
Ehee…
Foarte bune articole! Mi-a placut ideea prelungirii Soselei Salaj si creerea unei noi iesiri din Bucuresti. “Daca vrei poti!” se foloseste ( din pacate ) doar in publicitate in Romania. Legat de inchiderea traficului dinspre Rahova catre Unirii imi aduc aminte cat de fericit eram ca pot sa ma plimb pe mijlocul drumului cu bicicleta 🙂 . Sau prin piata din fata casei poporului… un copil pe bicicleta, singur, intr-o piata imensa! imagine de film suprarealist, nu alta. 🙂
Eu ţin minte cît de mici ne simţeam cînd treceam prin faţa Casei Poporului, prin 87-88. Parcă ne era şi frică să ne apropiem, se făcea tot mai mare şi mai mare…
Inteleg blocarea intregii zonei a Pietei Unirii, dar ce nu inteleg e ce-au avut cu zona Grozavesti-Cotroceni? Singurul lucru care s-a construit prin zona a fost metroul care oricum subtraversa Gradina Botanica.
Genial articol! Multumesc pentru ca m-ai luminat in privinta unei perioada in care eram prea mic sa fiu interesat de importantele transformari din oras.
Iti dai seama ca ma intereseaza mult si ce vei scrie despre Calea Rahovei! 🙂
@hero.com: în Grozăveşti-Cotroceni Ceauşescu a vrut… linişte în jurul Palatului. Ştiu că erau zvonuri că dorea să unească curtea Palatului cu Grădina Botanică, dar pînă să se-ntîmple asta, pur şi simplu a închis circulaţia pe bulevardele ce mărgineau Cotroceniul. Şoseaua Grozăveşti a fost dezafectată complet. La re-amenajarea Dîmboviţei, Podul Cotroceni nici nu s-a mai construit. Gardul Palatului Cotroceni a fost zidit. Uite o poză cu Şoseaua Cotroceni, prin anii 50, cînd pe ea treceau tramvaie:
http://forum.transira.ro/files/1_ep_v_54_sos_cotroceni_cca_1956_638.jpg
Despre zonele din Bucureşti închise de Ceauşescu o să scriu curînd!
@Raiden: mulţumesc mult! Sper să scriu ceva şi despre Rahova, deşi n-a fost un cartier pe care să-l fi cunoscut prea bine…
Superba poza cu strada Cotroceni! am ratat-o pana acum…din imagine pare o zona de promenada foarte linistita,aproape in padure, fata de aglomeratia de azi.
Ceausescu nu a stat niciodata la Cotroceni si nici nu a intentionat, pare normal e o cladire intunecoasa si umeda fata de resedinta din Primaverii sau Casa Poporului (cladiri cu suprafete vitrate foarte mari).La Cotroceni urma se se dezvolte o scoala de elita a partidului unde copiii de foarte mici sa fie formati in spiritul socialismului multilateral dezvoltat. Acolo a functionat si Adunarea Pionierilor si Soimilor Patriei.
Oricum senzatia acelor ani, de santier gigantic e unica.
Şantierul Noului Centru Civic a distrus în mod iremediabil caracterul organic al Bucureştilor. Deschiderea de noi artere va putea repara doar parţial răul deja făcut în ceea ce priveşte circulaţia.
În Palatul Cotroceni funcţionase într-adevăr Casa Pionierilor, însă numai pentru o perioadă de timp, în anii 1950. Este pentru prima oară când aud despre ideea revenirii acestei organizaţii de copii în Palatul Cotroceni. În anii 1980 exista deja minunatul şi mega-utilatul Palat al Pionierilor în marginea de răsărit a Parcului Tineretului (includea până şi un mini-observator astronomic). Drept pentru care mă îndoiesc de veridicitatea acestei afirmaţii. Aş adăuga faptul că Palatul Cotroceni nu este absolut deloc întunecos şi/sau umed, mai ales în ridicola comparație cu Casa Poporului.
Să nu uităm că la începutul anilor 1950 Şoseaua Cotroceni ducea către o zonă a Bucureștilor care era încă în proprietatea şi folosinţa armatei, la nordul cărora existau locuinţele unifamiliale din fosta comună suburbană Militari. Abia către ultimii ani 1950 încep lucrările de edificare a primelor cvartale de blocuri pentru militari – după urbanistică sovietică la modă în acea vreme – urmate apoi de primele blocuri din nordul cartierului Drumul Taberei, iar începând cu 1965 şi cu blocurile numerotate (fără litere) de la nordul Bd. Păcii – în ansambluri construite exclusiv conform principiilor urbanismului liber.
Apropo de școala de elită a partidului, ea exista din anii 1950 în spatele Monumentului Geniului – Leul. În anii 1980 a beneficiat de noul local și de blocul cu camere pentru studenții A.Ș.S.P. Ștefan Gheorghiu, ambele aflate actualmente în administrarea U.P.B.
@armyuser: rămîn dator!
Ceauşescu n-a stat la Cotroceni, e adevărat. Cred însă c-a folosit Palatul pentru primiri oficiale (sau voia să-l folosească) – altfel nu s-ar fi ostenit atîta să izoleze zona adiacentă.
Replica pt ARMYUSER:
1.Daca nu dadeam in ’89 comunismul sanatos pe democratia bolnava, sistematizarea Bucurestiului se incheia in 1994 (ultimul cincinal) si in Bucurestiul de azi se circula senzational de bine.
2.In palatul Cotroceni a functionat Adunarea Pionierilor pana la deschiderea Palatului Pionierilor de la Parcul Tineretului in ’86 (observatorul astronomic de acolo nici pana in ziua de azi nu a primit un telescop).
3.Scoala de elita a partidului presupunea formarea tinerilor inca de la clasa intai si nu avea nicio legatura cu Stefan Gheorghiu sau cu Baneasa ( unde se facea drepul) si cursurile durau 3 luni.
Primirile oficiale la Cotroceni sigur ! daca se folosea palatul pt asta “oaspetii” chiar aveau ce vedea in drumul facut pana acolo. Daca era in plan se fie folosit pt asta – exclus, Hotel Marriot trebuia sa fie chiar Casa de Oaspeti plus ca se finaliza si Casa Poporului. Primirile oficiale se faceau la CC cu mici excepti la Snagov. Oaspetii erau cazati cel mai des Hotel Bucuresti.Din cauza “oaspetilor” mai mereu Calea Victoriei era inchisa.
@Cosmin: s-o luăm aproape pe rînd…
2. Adică, pînă în 86 venau copiii la Palatul Cotroceni pentru cercuri şi cluburi şcolare şi extraşcolare? E important de ştiut asta!
1. Nu prea sînt de acord – ştii de ce? Am toate motivele să cred că sistematizarea lui Ceauşescu nu e viabilă şi nu poate susţine un trafic – măcar – decent. Uită-te la Piaţa Unirii; era terminată în 89; nu se pretează-n nici un fel traficului susţinut, fluxurile de circulaţie nu sînt gîndite şi nici adaptabile. Pasajele subterane sînt subdimensionate.
Aveam bulevarde largi şi intersecţii nepotrivite.
Ştii cînd am văzut primele cozi la semafoare în Bucureşti? În 1988-1989, dimineaţa, la semaforul de la Budapesta (Dimitrie Cantemir + Mărăşeşti). Maşinile (alea puţine) prindeau chiar şi de două ori roşu înainte de intrarea-n pasaj.
Nici măcar metroul nu era gîndit să deservească corect Bucureştiul: te DUCEA doar la serviciu, dar NU TE DUCEA acasă: uită-te la Berceni.
Din păcate, sistematizarea ceauşistă n-avea ca scop crearea unui oraş în care să poţi trăi.
faptul ca nu se circula bine in Bucuresti nu are nici o legatura cu latimea bulevardelor…in afara de cateva bulevarde, vorbesc de cele facute in perioada “realizarilor” socialiste, toate au doar 2 benzi pe sens plus eventual tramvai…ce face ca un oras sa functioneze, din punctul de vedere al traficului, este managementul traficului si aici sunt cuprinse extrem de multe lucruri
@Cosmin (cu permisiunea THM și cu promisiunea că nu mai revin în pagina asta cu comentarii) / Pentru moment am verificat în sursele accesibile prin internet și am constatat că afirmațiile tale sunt departe de adevăr. Când voi avea timp voi verifica și în alte câteva surse de încredere.
armyuser ultimul post te recomandă ca absolvent de Ștefan Gheorghiu la 3 luni, dacă vrei să-mi zici că nu am dreptate zi-mi unde și mai ales vino cu argumente.Spre deosebire de tine sursa mea de documentație nu e goagăl; mai vorbim dupa ce iți verifici almanahele ca surse de încredere. Știu ca e ușor să arunci gunoiul și să închizi geamul dar nu mă pui pe mine la punct in felul asta.
PS. Îmi pare rău că pe un blog simply trebuie să ne înverșunăm în halul ăsta…
habar n-am ce voia Ceauşescu cu Cotroceniul şi cu şcolile de cadre.
Ştiu că Palatul Cotroceni a fost Palatul Pionierilor – dar pînă cînd, nu ştiu.
Ce a fost la Cotroceni din momentul în care n-a mai fost Palatul Pionierilor – nu ştiu.
@Cosmin: te rog, nu pune la îndoială seriozitatea cu care Armyuser îşi documentează afirmaţiile şi articolele. Dacă ştii mai multe despre Palatul Cotroceni, spune-ne – şi dă-ne o sursă. Scrie un articol, şi o să-l publicăm aici.
Aşadar, dezbaterea să fie la chestiune!
Punerea de etichete este cu totul în afara politicii simplybucharest
@THM citesc in fiecare dimineață cu drag blogul și îl recomad și altora. Am o mică societate comercială prin intermediul căreia am un contract de intreținere-reparații cu cateva regii ce se ocupă cu administrarea bunurilor statului (amintesc doar ra-apps si semidefuncta locato). In Palatul Cotroceni am avut niște lucrari din decembrie pană mai acum câtva saptamani. Cam asta e sursa mea de documentare, eu zic că destul de credibilă.
mr.amryuser trebuia sa duca dezbaterea la chestiune, nu a lăsat sa se ințeleagă unde nu am dreptate dar a intrat in NO COMMENT, asta eu consider că e HIT&RUN
@Cosmin: mulţam pentru detalii! Îmi pare bine că-ţi place ce facem aici – aici unde chiar sînt apreciate contrazicerile şi îmbunătăţirile articolelor iniţiale.
Aşa că, odată-n plus, orice informaţie nouă e bine primită.
Însă simplybucharest e o comunitate mică, aşa că e important ca orice dezbatere pe marginea unui subiect să fie cît mai puţin personală.
In ultimele cateva saptamani am reusit sa pun cap la cap cateva idei legate de zona Trafic Greu – care acum poate fi caracterizata doar de cuvantul “dezolant”. Din pacate criza e doar o scuza facila, ce avem aici e doar rezultatul lacomiei. Fabricile au fost inchise, demolate, pamantul nivelat, in unele cazuri vandut de la un speculator la altul; prin 2007-2008 se cereau preturi in zona 1000-1500eur/mp! Pe un site de anunturi am gasit de vanzare terenul de sub fabrica de iuta (5 hectare) precum si terenul viran din zona intersectiei cu istrati (1.6 hectare) la pretul de 1200eur/mp; la cum arata zona e clar ca lipseste cumparatorul dornic sa decarteze 20 de milioane de euro… Si totusi, cine a castigat din toate aceste afaceri (ca de pierdut a pierdut intregul oras)? Unu: cei care au cumparat la 500eur/mp in 2006 si au vandut la pret dublu in 2007; Doi: colectorii de fiare vechi de sub geamul meu. Da, acolo s-a reciclat tot fierul din demolari si vorbim de multe mii de tone! Dinamica pretului mondial al fierului vechi nu a fost spectaculoasa – a crescut, a scazut, a avut un maxim in 2008, un minim in 2009, in prezent fiind aproximativ 350 euro/tona la poarta topitoriei (e de asemenea ok sa consideram acesta fiind un pret mediu pe ultimii vreo 5 ani). Cat ofereau colectorii pe kg de fier? 0.3ron in 2008 (~80euro/tona), 0.5 in 2009(~120eur/tona), 1.1ron in ultima parte a lui 2010(~250eur/tona), cam 0.9 zilele astea (~210eur/tona). E mai mult decat evident ca vorbim de profituri absolut incredibile in perioada demolarilor masive! Cum sa nu crezi zvonul urban ca firma de colectare e de fapt a unui individ bine pozitionat politic? Si cum sa crezi ca isi vor lua catrafusele mai devreme de momentul in care toata zona industriala va fi pusa la pamant si nu va mai fi perete de spart si armatura de scos? Pariu ca atunci va veni si un PUZ si pentru campurile alea virane care slutesc orasul… Vestea proasta e ca asta nu se va intampla mai devreme de 5 ani. Vestea buna e ca nu va dura mult mai mult de atat….
Aşa e… hălci de terenuri goale: Fabrica de ulei, Inoxul, Iuta, Vulcanul…
Toată zona Traficului Greu tot nenorocită rămîne. măcar de-aş vedea şoseaua lărgită în dreptul intersecţiilor, cu benzi de făcut stînga/dreapta.
De pe urma demolărilor se trăieşte tare bine…
Am gasit articolul asta din 2005: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Social/5000/Centrul-economic-al-Capitalei-se-va-muta-pe-Trafic-Greu.html …. dupa cate una ca asta mai ca-ti vine sa emigrezi! Btw, ar merita pus episodul 3 al seriei “Trafic Greu”?
Da, erau nişte planuri… cam vagi şi bombastice.
Episodul 3 s-ar putea face. Cu nişte idei şi proiecte. Ca să folosesc un limbaj de lemn, există această preocupare la nivelul blogurilor.
…sa-mi fie cu iertare (!) dar nu N.C a avut ideea unui Centru Civic situat acolo, ci….CAROL II. care se si pregatea sa-l infaptuiasca…dar au survenit “alte circumstante” asa ca a “taiat-o”..!! Estetica si functionalitatea acelor cladiri, precum si suferintele oamnenilor, ce si-au pierdut “casutele”…raman desigur de discutat !!
…Cotroceniul, dealtfel ca si multe alte cladiri incarcate de istorie, au avut o singura menire: aceea de a-i conferi “noului” ocupant N.C o “legitimitate si continuitate”…pe care nu le avea..si nici nu le putea revendica ! Nu inseamna ca daca am timp sa intru la “Harrods si Selfridge’s”, nu cumpar nimic (ling vitrinele), ma si vad neaparat LORD !! Parodia apare acolo unde “stiinta de carte” si “dimensinea morala” a omului respectiv..sunt invers proportionale cu “grandoarea edificiilor”…
desigur! Dacă privim în urmă la planul de sistematizare al anului 1935, vedem că viziunea lui N.C. – şi nici a altora, de după Război, nu e originală!
https://www.simplybucharest.ro/?p=5471